Sam04042020

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Prețul final: Ce se alege de afacerile milionarilor români după moartea lor?

costel-comana adevDecesul recent al lui Comana, în toaleta unui avion ce zbura pe ruta Bogota (Columbia) – San Jose (Costa Rica), a fost prezentat, în presa din Costa Rica, drept o sinucidere.

Comana era cercetat de procurorii DNA într-un dosar de corupție în care au fost împlicați și directori din CFR și Ministerul Transporturilor.

Dacă presa sud americană are dreptate, sinuciderea lui Comana este a doua o copie la indigo a cazului Ilie Vonica (foto jos), fondatorul grupului farmaceutic Polisano, care s-a sinucis în primăvara anului trecut în contextul arestării preventive a soției sale, Dana, în dosarul rețetelor false.

În cazul Polisano, după dispariția fondatorului grupului, afacerea a început să aibă serioase probleme după numai două luni, când furnizorii distribuitorului de medicamente au făcut presiuni pentru recuperarea datoriilor curente.

Neliniștea partenerilor de afaceri se treduce adesea, nu doar în cazul Polisano, în mari probleme de flux monetar. Astfel, chiar și afaceri solide pot ajunge în incapacitate de plată și, pe cale de consecință, în pragul insolvenței.

În cazul Polisano a fost adus la conducerea companiei un specialist în insolvențe, Remus Borza, căruia i-a revenit sarcina de a schimba cu repeziciune percepția negativă din piață pentru a opri prăbușirea grupului.

Compania a depășit impasul, dar asta și cu ajutorul băncilor care, măcar unele dintre ele, au continuat să finanțeze operațiunile curente ale grupului farmaceutic: Polisano a primit la începutul anului două credite în valoare cumulată de 25 de milioane de euro.

În aceeași industrie, altă companie, ADM Farm, nu a reușit să scape de insolvență după decesul subit al cofondatorului său, Dragoș Pop.

Dacă în 2012, anul dispariției lui Pop (acesta a decedat în somn), compania avea venituri de 200 de milioane de euro, anul trecut, când au fost declanșate procedurile de insolvență, veniturile scăzuseră cu 40 de milioane de euro.

Au existat indicii că soția lui Dragoș Pop, Elena, moștenitoarea pachetului de aproximativ 40% din acțiuni, a purat mai multe discuții pentru vânzarea companiei, însă neînțelegerile asupra prețului au condus la eșecul finalizării unei tranzacții.

De vânzare este și businessul Edy Spedition, companie intrată în insolvență imendiat după decesul fondatorului său, Alin Popa (foto jos), dispărut în 2012, în urma unui accident rutier.

Planul de reorganizare propus de Rovigo SPRL, administratorul judiciar al Edy Spedition, a fost aprobat recent și prevede inclusiv atragerea unui investitor sau a unui partener strategic pentru preluarea afacerii.

Principalii creditori ai companiei sunt ING Bank și Direcția Generală a Finanțelor Publice, iar acționar minoritar este fondul de investiții Westerham Holding, condus de Horia Manda, unul dintre cei mai activi investitori din perioada de criză economică.

De notat că în anul decesului lui Popa, Edy Spedition deținea 870 de camioane, iar anul acesta parcul numără doar 280 de camioane.

Vârful activității transportatorului era atins în 2008, cân Edy Spedition controla o flota de 1250 de mașini.

De asemenea, Diesel One, companie controlată tot de familia lui Alin Popa, și care aproviziona cu combustibil întreaga flotă Edy Spedition, se află și ea în insolvență.

Alina Naghi, moștenitoarea producătorului de mezeluri Aldis, fondată de Gheorghe Naghi (foto jos), decedat în august 2011, a ales să rezolve problemele financiare ale companiei prin vânzarea de active.

La un an după dispariția lui Naghi (decedat în urma unui accident de șalupă), Alina Naghi vindea, pentru trei milioane de euro și cu scopul de a restitui un credit bancar scadent, o fermă de 2.000 de hectare libanezului Hanna Rabih Daher.

Nici afacerea Aldis nu a fost scutită de probleme după decesul fondatorului. Chiar în 2011, vânzările Aldis scădeau cu 17%, datoriile către stat și furnizori creșteau și au fost operate primele concedieri.

Între alte dispariții subite ale oamenilor de afaceri ale căror companii, rămase fără fondatori, au întâmpinat mari probleme financiare, mai trebuie amintit și Mihai Erbașu, decedat în urmă cu mai bine de zece ani.

În 2004, Erbașu era creditat de revista Capital cu o avere de 100 de milioane de dolari și locul 22 în topul celor mai bogați români.

Astăzi, afacerile sale din domeniul construcțiilor, moștenite de fiii săi, Marius și Cristian Erbașu, valoarează doar 20 de milioane de euro, potrivit Forbes România.

O altă sinucidere notorie este cea a lui Florin Anghelescu, cunoscut pentru afacerile cu tutun, care s-a sinucis în anul 2006, în condițiile în care era cercetat într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani.

sursa: adevarul.ro