Ma09172019

Last updateMa, 03 Sep 2019 5pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Întoarcere în istorie: ridicarea sancțiunilor împotriva Iranului va crește exporturile românești de berbecuți, cereale și fructe

berbecutiDecizia marilor puteri de a ridica sancțiunile apăsătoare asupra Iranului a fost luată acum două zile la Lausanne, după ani de negocieri și numai după ce ce statul persan s-a angajat să diminueze de 10 ori programul de îmbogățire a uraniului și să permită protocoale total transparente de acces și inspecție din partea ONU, care să vegheze asupra angajamentului Teheranului că programul său nuclear va fi unul pașnic, vizând doar producerea de energie bună. Toți actorii implicați în negocieri au salutat acordul care, în sfârșit, va permite statului iranian să renască economic.

Ce are acest eveniment de politică externă de-a face cu România și îndeosebi cu agricultura, ne explică trei specialiști în domeniu, care cunosc istoricul relațiilor româno-iraniene și mai ales potențialul acestora în domeniul agrar.

Gheorghe Sin, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice:

“Am fost și eu acolo pentru 6 luni într-o acțiune, în anul 1978. Au fost foarte mulți specialiști români care au plecat în Iran pe partea agronomică. Majoritatea erau șefi de ferme, ingineri șefi din ferme, din IAS-uri în special, care au mers în Iran pentru organizarea unor ferme de producție agricolă și care stăteau 1-2-3 ani în aceste stagii. Eu am fost acolo pentru 6 luni, dar stagiul meu făcea parte dintr-un contract întins pe o perioadă mai mare, de 2 sau 3 ani, de pregătire a cadrelor în domeniul agro-meteorologiei, că n-aveau această rețea cu stații meteorologice în toată țara, în care se transmit datele, ce date sunt relevante, cum se evaluează influența vremii sau a climei. Deci tot ce ține de datele climatologice vis-a-vis de agricultură.

Noi, partea română, țineam cursuri cu cei care urmau să se specializeze în domeniul respectiv. Eu predam elemente despre relația sol-apă-plantă. Eu le predam inginerilor lor. Mai mult de jumătate erau absolvenți de studii superioare, restul cu studii medii. Cursurile se făceau ca și într-o universitate din Europa. Toate cursurile predate de români inginerilor iranieni erau cu practică. Mergeam în câmp, se făceau înregistrările. A fost un contract între Ministerul Apelor, cum se numea pe vremea aia în România și ministerul de resort de la ei. Eu am mers în Iran pe feliuța asta, dar au fost mai multe felii, inclusiv în domeniul industriei, că acolo românii au construit și un port. Au fost mulți ingineri agronomi care au stat acolo perioade mai lungi, pentru înființarea și organizarea unor ferme mari de producție agricolă. Totul se lucra numai pentru ei acolo. Nu eram numai noi, erau și ruși și bulgari. Probabil că toată activitatea noastră se făcea pe petrol”.

Inginerul Alexe Lăzăroiu, fost consilier al Ministrului Agriculturii, fost șef al Departamentului Agriculturii de Stat, acum Președinte octogenar al Societății Inginerilor Agronomi, a fost de asemenea unul din specialiștii români care au ajutat la construcția unei agriculturi pe baze moderne în Iran. Spicuim, în premieră, din amintirile lui, depănate pentru revista Agrointeligența:

“Am stat acolo 4 ani de zile, înainte de căderea șahului, până în 1972. Eram consilier al ministrului agriculturii de stat și acolo eram șeful grupului de experți români. Eram 6 specialiști români în echipă, care aveam contract cu Institutul Central de Cercetări Agronomice din Iran, dar eram detașat la Ministerul Agriculturii din Iran în chip de consilier, pentru consultanță. Multe lucruri i-am învățat. Noi ne ocupam cu tehnologiile mai avansate în agricultură. Îi interesa de exemplu dezvoltarea producției de uleiuri, pentru că nu aveau suficiente grăsimi pentru îmbunătățirea alimentației populației și vroiau să dezvolte producția de floarea soarelui.

Noi am făcut întâi cercetări științifice, testări ale culturiide floarea soarelui în diferite zone ale Iranului și s-a constatat că se pot obține producții bune. Apoi am făcut un studiu de favorabilitate economică și ecologică de floarea soarelui, comparată ca rezultate economice cu celelalte culturi care se făceau în Iran, în 51 de zone agricole ale țării. Acest studiu se baza pe analize chimico-fizice de sol și analize climatice în fiecare dintre zone. Pe baza lui am întocmit o lucrare care se numea: «Determinarea favorabilității economice și ecologice pentru cultura de floarea soarelui, în 51 de zone agricole ale Iranului».

Ei bine, această lucrare am scris-o în limba franceză și în limba persană și a fost difuzată în tot Iranul. Am susținut pe baza ei și două referate științifice la o conferință internațională a culturilor oleaginoase, cu participarea a 29 de țări, prezentările noastre bucurându-se de un interes extraordinar. De la acel moment, aprecierea specialiștilor români în Iran și poziționarea lor a fost foarte bună. Erau acolo 4 specialiști de la FAO și de la UNDP și specialiști în relații bilaterale cu alte țări, dar specialiștii români erau pe primul loc în aprecierea autorităților și a lumii științifice, de la universități la academii și ministere.

Eu am coordonat acest grup de experți. Ulterior acestui studio, s-a dezvoltat cultura de floarea soarelui în toate zonele. Experții noștri se ocupau cu instruirea specialiștilor iranieni în ce privește tehnologia culturii de floarea soarelui, a specialiștii Direcțiilor Agricole și pentru specialiștii de la organismul central al plantelor oleaginoase, care avea oficii în toate zonele țării, dar și a fermierilor iranieni care vroiau să cultive floare”.

sursa: adevarul.ro

Stiri mai vechi: