Vi09202019

Last updateMie, 18 Sep 2019 5pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Ghidul micului antreprenor: Cele mai bune orașe pentru afaceri

micul antreprenorLa clasificarea unui oraș din punct de vedere al posibilității de începere a unei afaceri în primul se iau în calcul prețurile spațiilor necesare și a calității infrastructurii. Un alt criteriu îl reprezintă costurile, mai mici în zone nedezvoltate și mai mari în rest. De exemplu, în SUA este celebră Silicon Valey unde companiile de IT s-au așezat datorită taxelor mici. La început, regiunea nu era de loc ofertantă, în afară de costuri, însă entuziasmul și tocmai lipsa companiilor mari au permis apariția celui mai puternic parc industrial din lume. Din această perspectivă, orice clasament este mai mult mai puțin aleatoriu și nu garantează faptul că alte locuri nu pot oferi mai mult.

1. București

Despre București nu este relevant să se spună doar că este cel mai mare centru comercial și financiar din țară, din moment ce împreună cu localitățile din Ilfov deține aproape jumătate din cifra de afaceri de 250 de miliarde de euro a tuturor companiilor din România. Este pe primul loc la toate capitolele, ceea ce îl recomandă ca cel mai bun oraș pentru afaceri din țară.

Fiind și principalul centru universitar, excelează la toate capitolele în mediul academic. Prețurile mari ale spațiilor atât de birouri, productive sau de locuit îl recomandă pentru activități care includ valoare adăugată mare.

Pentru afacerile cu valoare adugată mai mică, sau care pentru care costurile sunt esențiale, investitorii trebuie să se orienteze spre alte orașe, care oferă condiții mai bune din acest punct de vedere, cu toate că poate nu performează la alte capitole.

2. Timișoara

Timișoara este cel de-al doilea centru economic al României după București. Este pe drept cuvânt considerat capitala regiunii de Sud-Vest. Influența Timișoarei depășește granițele Banatului, județele Mehedinți, Gorj și Hunedoara fiind conectate mai mult spre vest, decât cu alte centre economice și financiare. În județul Timiș Produsul Intern Brut per capita este de 14.000 euro la nivelul anului 2013, peste media națională de 12.500. Pe fostele platforme industriale transformate reorganizate în parcuri industriale activează unii dintre cei mai importanți investitori: Continental, Sonotrec, Alcatel etc

Capitala Banatului îndeplinește toate criteriile pentru a fi un magnet pentru investitori, atât străini cât și români. În primul rând este un mare centru universitar, ocupând locul patru național după numărul de absolvenți de facultate, peste 7.000 pe an. Este un centru important în domenii de vârf, ca industria IT, a componentelor electronice și cercetare-inovare. Are cea mai scăzută rată a șomajului, sub 2%, mai puțin de o treime din media națională. Recent, în cadrul unui reportaj realizat la o televiziunea italiană, orașul de pe Bega este considerat „cel mai italian oraș din România”. Aici sunt înregistrați 10.000 de rezidenți italieni, dintre care 3.000 au atestat de investitori.

În județul Timiș există cinci parcuri industriale, cu o suprafață de peste 200 de hectare; cinci clustere, care grupează companii din diverse domenii economice (Automotivest – auto, Tehimpuls – inovare și dezvoltarea tehnologiilor, ROSENC – energii regenerabile, Ind Agro Invest – agricultură, Clusterul Regional pentru Tehnologia Informației și a Comunicației în regiunea Vest), plus încă două în turism și agricultură; 60 de centre agricole; un parc tehnologic de inovare și multe alte astfel de infrastructuri de susținere a afacerilor.

Timișoara deține cea mai importantă suprafață din țară de spații industriale aflate în construcție, se arată într-un raport din luna februarie redactat de compania de consultanță Cushman&Walkfield. „În Bucureşti nu există niciun proiect în construcţie, cu toate că investiţii totalizând aproape un milion de metri pătraţi sunt planificate şi ar putea fi activate odată ce piaţa va continua să crească sau vor avea pre-închirieri”, se mai arată în raportul respectiv.

3. Cluj-Napoca

Cluj-Napoca poate fi considerat fără pic de îndoială capitala economico-financiară a României. Nu întâmplător aici se află sediul celei mai mari bănci private autohtone, Banca Transilvania, care nu mai departe de ieri a finalizat preluarea sucursalei băncii austriece Volksbank. Prin această tranzacție Banca Transilvania a urcat pe locul al doilea în topul sistemului bancar, cu o cotă de piață de 12%, depășind BRD-Societe General.

Din punct de vedere al investițiilor străine directe, cu 2,2 miliarde de euro, Cluj-Napoca nu este în top, însă conduce clasamentul național din punct de vedere al companiilor de IT. Un indicator al dinamicii economiei locale este dat de starea pieței imobiliare. O treime dintre birourile aflate în curs de execuție la nivel național sunt în Cluj, orașul din Transilvania având cea mai populară piață din afara Capitalei pentru dezvoltatorii de pe acest segment, arată analiza consultanților de la Darian. Ieșirea din criză s-a produs încă din 2013 când la Cluj s-au amenajat primele spații de birouri de calitate.

Atractivitatea Clujului este dată de interesul generat de dezvoltarea segmentului IT. Acesta este cel mai activ dintre toate domeniile în care este nevoie de spații de birouri. Cam toate companiile din acest sector se dezvoltă. Și nu e vorba doar de multinaționale, ci și de start-up-uri românești care au crescut și au ajus să aibă sute de angajați. Clujul e interesant pentru companii datorită oamenilor (angajaţi şi potenţiali angajaţi) – costurile sunt mai mici decât în vest, iar productivitatea e la nivel bun.

De altfel, după statistica de la sfârșitul anului trecut în topul companiilor cu cei mai mulți angajați se numărau o companie din domeniul componentelor auto și o alta din IT. Este vorba de Fujikura Automotive Romania, producătoare de echipamente electrice şi electronice pentru industria auto, cu peste 4.000 de angajați și Emerson care funcționează în Parcul Industrial Tetarom 2. Având obiect de lucru “activităţi de inginerie şi consultanţă tehnică legate de acestea”, Emerson a ajuns la 1.967 salariaţi activi.

De remarcat că prima companie de software din Cluj este pe locul șase după numărul de angajați, cu 1.031 de angajați, mai mulți decât producătorul de mobilă Sortilemn. Aceasta arată importanța la care a ajuns Cluj Napoca pe harta IT-ului românesc.

4. Sibiu

Azi Sibiul este mai cunoscut ca orașul în care fost primar președintele României, Klaus Johannis. Centru cultural, este și un centru financiar foarte puternic. În 1994, un grup de 11 oameni pasionați de trading înființau Bursa de Mărfuri Sibiu SA, instituție care avea ca obiect de activitate tranzacțiile cu mărfuri pe piața spot. În acel moment era dificil de crezut că Sibiul putea să asigure dezvoltarea unei piețe bursiere, neavând de oferit decât mult entuziasm și experianța în domeniu a lui Thomas Curtean, trader timp de 40 de ani la Chicago Board of Trade și Chicago Mercantile Exchange care a devenit președintele onorific al BMFMS, iar Teodor Ancuta a fost primul presedinte executiv. În august 1997 noul obiect de activitate al bursei a devenit cel de intermediere monetară-financiară, fiind schimbată totodata și denumirea bursei în vederea adaptării la caracteristicile noii activitati. Astfel, Bursa de Marfuri Sibiu devenea Bursa Monetar – Financiară și de Mărfuri Sibiu.

Pentru a veni în completarea dezvoltării financiare, la Sibiu s-a înființat și Banca Carpatica, dezvoltată ulterior ca un grup de firme financiară. Grupul Carpatica a fost înființat de omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul Atlassib, cotat anul trecut de către revista Forbes cu o avere de 110 milioane de uro.

Dar în Sibiu, vechea zonă industrială a orașului este la fel de activă ca până în 1989, peste 50 de investitori români sau străini preluând sau deschizând aici noi unități de producție.

Printre companiile prezente în Sibiu se numără Siemens Electrical Installation Technology, Simea, Raguse Medizinische Produkte, Kromberg &Schubert, Continental Automotive, Thyssen Krupp Bilstein, Compa, Faurecia Seating, Takata–Petri, CML Innovative Tech¬no¬logies, dar și companii românești precum Scandia Română și Boromir. În județul Sibiu, la Mediaș, au sediul companii românești importante precum Romgaz, Transgaz, Armax Gaz sau Dafora.

5. Oradea

Oraşul Oradea se situează printre primele zece oraşe cele mai scumpe din România. Potrivit specialiştilor, de la mijlocul lui 2014, piaţa imobiliară a început să se dezgheţe, astfel că a început să crească preţul apartamentelor, dar şi al chiriilor. O veste bună vine din sfera terenurilor, a căror preţuri au mai scăzut, în timp ce chiriile birourilor au rămas la nivelul primuli semestru al anului trecut.

Semnalul clar al redresării economice al unei zone constă în tendința de scumpire a locuințelor și a chiriilor. Compania de evaluare Darian a comunicat pentru Oradea o creștere a prețurilor începând de la mijlocul anului trecut. Creșterile nu sunt spectaculoase, de numai 1,5% pe semestru, dar prețurile raportate la metrul pătrat construit sunt superioare mediei naționale. Raportul privind analiza pieţei imobiliare realizat de biroul Darian din Oradea, mai relevă faptul că, la momentul actual, chiriile spaţiilor de birouri s-au menţinut la acelaşi nivel ca în primul semestru, respectiv între 6 şi 9 €/mp. În ultimii ani, Oradea s-a dezvoltat datorită banilor europeni, proveniţi din fonduri structurale şi investiţii private. Astfel, oraşul de pe Crişul Repede a ajuns între primele cinci oraşe aflate în topul celor mai bune oraşe pentru afaceri din ţară.

În prezent, în Oradea funcționează două parcuri industriale publice : Eurobusiness I – cu o suprafață de 121 ha și Eurobusiness II – cu o suprafață de 23,8 ha. Ambele amplasamente sunt ocupate în proporție de 80%.

Ca urmare a dezvoltării celor două amplasamente, în Oradea au fost atrase investiții private (atât străine, cât și ale unor companii locale) de peste 200 milioane euro (din care 100 milioane euro finalizate în prezent), care au generat până în acum 2.400 de locuri de muncă, la care se vor adăuga alte 4.000 până în anul 2020.

Modelul de business este parc industrial de tip green-field, în care vor fi puse la dispoziția investitorilor parcele de teren cu acces la rețelele de utilități publice.

6. Ploiești

Ploieștiul este locul unde în premieră mondială s-a rafinat petrolul la scară industrială: în 1857 începe să producă rafinăria Mehedințeanu, prima din lume. Istoria orașului este strâns legată din acel moment de exploatarea și rafinarea petrolului: primele ateliere pentru repararea și fabricarea de utilaje petroliere (1908), primele institute ded cercetare-dezvoltare în domenii ca prosepecțiunile, forajul, extracția, transportul și rafinarea petrolului (1950-1957), înființarea primei Universități de Petrol și Gaze din su-estul Europei în 1967.

În prezent la Ploiești mai există trei rafinării: Petrobrazi (OMV Petrom), Vega (Rompetrol), Petrotel-Lukoil (Lukoil). Rafinăria Vega este singura din țară care fabrică bitum. La acestea se adaugă existența mai multor parcuri industriale, private sau cu acționariat public: Ploiești West Park, Ploiești Industrial Parc, Brazi Industrial Parc. Industria este completată cu fabrica de rulmenți grei Timken și utilaj petrolier, Upetrom.
Ploieștiul beneficiază și de apropierea de București, cea mai mare piață din România. Aici este cea mai mare fabrică Coca-Cola și o mare unitate producătoare de bere a InBev cu mărcile Bergenbier și Stella Artois.

7. Iași

Capitala de necontestat a Moldovei este un mare centru universitar și cultural. Multe businessuri sunt legate de aceste activități, de la edituri la cluburi ai căror clienți sunt cu precădere studenți.

Însă apropierea de business poate fi ilustrată cel mai bine de lucrările de extindere ale Aeroportului Internațional Iași, pentru care se vor investi peste 50 de milioane de euro și va ajunge la un trafic de 2 milioane de pasageri pe an. Astfel, poziția Iașiului și cu ajutorul imaginii de aeroport regional al Moldovei se consolidează în Regiunea de Nord-Est.

Industria grea nu mai este reprezentativă pentru Iași, însă industria IT este de abia la început și are mari posibilități de extindere. În toamna anului trecut, eMag, cel mai mare retailer online local, cu¬noscut în special pentru produsele IT&C, a deschis un centru de dezvoltare în Iaşi, pentru care lucrează 40 de programatori. Aces¬ta va fi cel de-al doilea hub de tehnologie al retailerului de pe plan local, după cel deschis la Cra¬iova anul trecut. Astfel, eMag intră pe o piaţă tot mai vânată de jucătorii din IT&C şi outsourcing, companii precum Pentalog, Endava, Xerox, Amazon, Capgemini sau XL World creând deja un pool de tehnologie la Iaşi. Mai mult, Iaşiul se află şi pe lista de extindere a Oracle România.

Atractivitatea Iașiului se explică prin numărul mare de absolvenți, specialiști în programare, cu care investitorii în domeniu își pot dezvolta afacerile. Se observă o creștere a intereseluiși prin desfășurarea unor conferințe destinate promovării afacerilor pe plaiuri moldave, tot mai mulți antreprenori fiind la curent cu oportunitățile din târgul moldav. Aici pot fi închiriate spații de producție sau de birouri la unele dintre cele mai mici prețuri din țară, există forță de muncă bine calificată și tradiția unor sectoare economice ce se întind de la fabricarea vinului (Cotnari, Vinia), până la fabricarea de produse electrocasnice (Tehnoton).

8. Constanța

Existența orașului de la malul mării este indisolubil legată de port, cel mai mare punct de intrare și de ieșire ale mărfurilor din țară, precum și șantierul naval. De fapt, peste 90% din economia orașului are legătură cu Marea Neagră. Inclusiv combinatul petrochimic Petromidia din imediata vecinătate, proprietate a KazMunaiGaz, care este aprovizionat cu țiței adus cu tancurile petroliere.

Turismul este un alt punct forte al zonei, deși în ultima vreme obiective istorice cu valoare de simbol, precum Cazinoul și chiar faleza au fost lăsate în paragină. Litoralul concentrează două treimi din resursele turistice naționale, circa 43% din capacitatea de cazare a țării și aproximativ 60% din circulația internă și externă.

Din punct de vedere demografic, constănțenii sunt mai tineri decât media națională, peste 25% fiind chiar angajați, rata șomajului fiind de 4%. Este un obiectiv vizat de către retaileri, nivelul de consum fiind foarte bun, comparativ cu situația medie națională. Unul dintre aspectele care pot să limiteze dezvoltarea îl constituie oferta mai puțin generoasă de spații de producție și de birouri din oraș.

9. Brașov

În 1990, municipiul Brașov era unul dintre cele mai industrializate orașe ale României. Aici activau branduri puternice, ca Autocamioane Roman, Tractorul sau IAR Ghimbav. Puțini putea anticipa declinul puternic și dispariția aproape în totalitate a industriei brașovene.

Cu valoare de simbol pentru transformarea suferită de această citadelă a industriei socialiste a fost inaugurarea de săptămâna trecută a proiectului imobiliar Coresi pe locul fostei uzine Tractorul. Autocamioanele Roman de abia își trag sufletul iar la Ghimbav nu s-a mai construit niciun elicopter de ani buni. Totuși, în ciuda dispariției vechilor platforme, industria continuă să existe în Brașov, județ în care sunt nu mai puțin de zece parcuri industriale, cu o suprafață cumulată de peste 360 de hectare. Printre companiile prezente în Brașov se numără Kronospan, Stabilus, Continental.

Unul dintre sectoarele care s-a dezvoltat puternic în ultimii ani este turismul, în special datorită stațiunii Poiana Brașov, aflată în imediata vecinătate a orașului. Investițiile străine sunt relativ mari, de 4,5 miliarde de euro, iar veniturile populației se situează peste media națională. Numărul ridicat al brașovenilor care lucrează în străinătate sunt o sursă importantă de lichidități pentru sectorul de servicii și mica industrie brașoveană.

10. Pitești

Când spui Pitești spui Dacia, iar mai de curând Logan. De aproape o jumătate de veac, acest oraș este legat de fabricarea autoturismelor românești. De remarcat că tot de atunci marca românească este o declinare a uneia franceze: Renault. Până pe la sfârșitul anilor 90, Pitești însemna și industrie petrochimică și energie nucleară (reactor experimental și fabricarea de combustibil pentru CNE Cernavodă) și producția de elemente de cauciuc, până la benzi transportoare grele, textile și industria alimentară.

Dintre toate, singura care a rămas și care este și mai și decât ce-a fost este Dacia. Revitalizată de Renault este coloana vertebrală pe care se construiești viața economică a orașului în prezent. Alături de Dacia au apărut furnizori tradiționali care și-au construit fabrici de componente și rețele de distribuție. În completare, serviciile și-au găsit și ele locul.

Asemenea vărului mai mare, Detroit, viața Piteștiului depinde de vânzările de autoturisme, în special în Europa occidentală. Și de asemenea de competitivitatea unității de producție din România în comparație cu celelalte fabrici Renault din lume. Amplasamentul la doar 100 de km de București și existența uneia dintre puținele autostrăzi îi conferă un statut privilegiat pentru investitori. Culoarea monoindustrială este un risc pentru angajarea de investiții de anvergură în regiune. Mulți au în minte imaginea de oraș-fantomă în care ajunsese Detroit din cauza prăbușirii cererii de mașini pe piața americană. Dispariția Renault din zonă ar avea același efect, chiar dacă la scară mai mică.

sursa: adevarul.ro

Stiri mai vechi: