Ma07162019

Last updateJoi, 11 Iul 2019 6pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

10 reguli esenţiale ca să trăim mai mult. Lista alimentelor obligatorii şi a celor care ne otrăvesc, întocmită de medici

reguli esentialeDupă deceniile în care românii au avut raţii pentru alimentele de bază, a urmat explozia de alimente fast-food, produse procesate şi dulciuri la discreţie. Speranţa de viaţă a scăzut simţitor iar tot mai mulţi nutriţionişti îndeamnă la un stil de viaţă complet opus, cu hrană bazată pe seminţe şi crudităţi. Care este calea de mijloc pentru o viaţă sănătoasă

Moderaţia în toate, spun medicii, ar fi calea de mijloc. Alimentaţie sănătoasă, mese regulate, condiţie fizică şi evitarea stresului. Sunt câteva dintre sfaturile recomandate pentru un trai sănătos.

Abundenţa de informaţii privind creşterea calităţii vieţii vine, adeseori, în contradicţie. Unii nutriţionişti ne îndeamnă ca alimentaţia să fie bazată pe fructe şi legume proaspete, tot felul se seminţe de care nu au auzit românii sau de care au uitat chiar şi bunicii, fără dulciuri, pâine şi carne. Aceste sfaturi sunt greu de acceptat pentru majoritatea românilor, venind în contradicţie cu tot ce e obişnuit omul de rând să pună în farfurie.

 „M-am lecuit de bărbaţi şi m-am abţinut de la tot ce-i rău. Cumpătarea şi voinţa lui Dumnezeu m-au ţinut în viaţă”, a spus mătuşa Vasîlca, o celibatară de 100 de ani din localitatea vasluiană Belceşti, comuna Pogoneşti.

 Cumpătarea şi munca sunt secretele longevităţii unui alt vasluian care a atins suta de ani. Ioan Frangolea, un veteran din satul Coroieşti, a atins venerabila vârstă fără să ştie ce-i viaţa modernă, ci a urmat întocmai stilul de viaţă al străbunicilor săi.

Mortalitatea nu ar mai fi atât de ridicată la vârste tot mai tinere dacă am păstra anumite principii de viaţă sănătoasă. Speranţa de vârstă a românilor este de aproximativ 70 de ani, potrivit statisticilor. În lumea occidentală, speranţa de vârstă atinge 80, chiar 90 de ani. Mâncarea tradiţională românească vine în contradicţie cu un stil de viaţă sănătos. Se consumă prea multă carne, în special de porc, prăjeli, pâine şi dulciuri concentrate. Legumele şi fructele proaspete, lactatele şi peştele sunt ignorate. Poate ar trebui să preluăm câte ceva din alimentaţia altor popoare cu speranţă de viaţă ridicată, cum ar fi cel mediteranean. Carnea şi dulciurile pot fi consumate sporadic fără să ne afecteze sănătatea, la fel şi produsele fast food”, a spus, pentru „Adevărul”, dr. Anca Dabija (foto), medic primar interne cronici din Bârlad.

Potrivit medicului citat, sunt o serie de alimente care nu ar trebui incluse în meniul zilnic, alimente care scad riscul de boli cardio-vasculare şi de diabet, bolile din cauza cărora speranţa de viaţă a românilor este scăzută, la fel şi calitatea vieţii.

* Un căţel de usturoi pe zi. Consumat frecvent, usturoiul va contribui la scăderea şi stabilizarea tensiunii arteriale, va îmbunătăţi circulaţia periferică şi va diminua tulburările de ritm cardiac. Usturoiul scade riscul de a face tromboză, varice şi hemoroizi, întăreşte sistemul imunitar şi previne cancerul tubului digestiv.

* Laptele de capră, un adevărat elixir al tinereţii. Este recomandat pentru imunitatea copiilor şi al adulţilor, efect care se trage, probabil, din alimentaţia diversificată a caprelor. Se spune că are gustul cel mai apropiat de cel al laptelui matern şi efecte pe măsură. Caprele consumă multă scoarţă de copac, dar şi cătină şi măceşe. Laptele de capră are efecte asupra psihicului uman (te scapă de depresie) şi întăreşte imunitatea. “Bătrânii îl foloseau pentru bolnavii de tuberculoză şi cei cu hepatită. Chiar am avut un pacient adult cu ciroză. După o cură lungă cu lapte de capră a dispărut virusul B, era extrem de activ şi tonic”, a relatat dr. Dabija.

* Iaurtul consumat zilnic, este alimentul perfect pentru sănătatea tubului digestiv. Acesta oferă proteine, calciu şi potasiu, magneziu, vitamine (din grupul B). Bacteriile probiotice conţinute de iaurt normalizează flora intestinală şi sistemul imun. Iaurtul consumat frecvent reduce riscul de alergii, reglează colesterolul, reduce riscul de cancer de colon, scade tensiunea arterială şi previne apariţia bolilor de inimă. “Recomand iaurtul consumat ca atare, dar poate fi folosit şi ca bază pentru sosuri folosite la salate. Grecii au cunoscutul sos Tzatzki făcut din iaurt gras, usturoi şi verdeţuri”, recomandă dr. Anca Dabija.

 * Peştele consumat de două ori pe săptămână. Acesta are un conţinut bogat în Omega 3, cu rol în dezvoltarea şi menţinerea performanţelor intelectuale, precum şi în protecţia sistemului cardiac. Peştele oceanic, cel crescut în apă rece, întăreşte imunitatea, celula nervoasă, circulaţia cardiacă, scade depresia. Eschimoşii, având o alimentaţie bazată pe carne de peşte, nu fac boli cardio-vasculare ori se întâmplă foarte rar să aibă asemenea probleme de sănătate.

* Unul-două pahare de vin roşu/zi. Consumat cu moderaţie, vinul roşu natural (sec) are efect benefic asupra sănătăţii. Creşte imunitatea, îmbunătăţeşte circulaţia şi scade riscul apariţiei cancerului. Vinul roşul conţine resveratrol, substanţă liposolubilă care inhibă dezvoltarea celulelor canceroase.

Ce nu trebuie să faci pentru a fi sănătos

 * Nu trebuie omisă nicio masă, în special micul dejun. Organismul are nevoie de un imbold după orele de somn şi pentru a începe ziua plin de energie. Maimult, dacă trec prea multe ore de la trezire până la prima masă, corpul începe să secrete hormoni de stres care influenţează negativ starea generală şi metabolismul. Pentru o viaţă sănătoasă, e nevoie de trei mese principale şi două gustări. Niciodată nu trebuie luate pe fugă şi nici nu trebuie să mâncăm până avem senzaţia că ne-am săturat

* Afumăturile sunt cancerigene. Consumul frecvent de peşte afumat a fost considerat în Japonia o cauză principală a “inflaţiei” de cancer. Cancerul gastric şi colono-rectal este una din particularităţile epidemiologice ale Japoniei faţă de ate ţări. Cercetările recente au demonstrat că temperaturile foarte ridicate ale fumului favorizează apariţia substanţelor cancerigene. Fumul rece este mult mai indicat, dar şi folosirea anumitor esenţe lemnoase. Este exclusă folosirea huilei, turbei sau acetilului pentru afumarea cărnii.

 * Consumul frecvent de alcool şi al fumatului. Aceştia sunt factori extrem de nocivi, cunoscuţi, de altfel, de toată lumea ca fiind factori favorizanţi ai apariţiei cancerului. Principiul potrivit căruia o bere face cât o ciorbă este complet greşit.

* Chipsuri şi fast food, otravă pentru organism. Toate alimentele bogate în grăsimi şi care sunt ultra-procesate, dăunează grav sănătăţii. Dulciurile concentrate au acelaţi efect dăunător pentru sănătate. Consumate zilnic, duc la obezitate şi contribuie major la apariţia bolilor cardio-vasculare şi a diabetului, boli-flagel al zilelor noastre. * Carnea, boala din farfurie. Deşi este recomandată să facă parte din alimentaţie, excesul, în special în cazul cărnii de porc, are efect opus. Consumată în cantităţi mici, cu zile în care o înlocuim cu peşte sau asociată cu salate asortate, este recomandată.

 “Excesele sunt cele mai dăunătoare, aşa cum un factor major în îmbolnăvirea populaţiei o are stresul. Moderaţia şi echilibrul în tot ce facem şi consumăm ne ajută să ne ţinem departe de medic şi de farmacie”, sfătuieşte medicul.

sursa: adevarul.ro

Stiri mai vechi: