Ma08042020

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Istoria neştiută a celei mai importante şcoli din Ardeal. Studenţii şi-au împuşcat rectorul, în perioada interbelică

istoric ubbUniversitatea Babeş-Bolyai sau, simplu, UBB, cum îi zic toţi, este cea mai veche instituţie de învăţământ superior din ţară, dacă socotim Colegiul Iezuit din 1581, a cărui existenţă şi contribuţie e recunoscută până şi pe actuala stemă a UBB-ului.

 ”Noutatea spiritului are nevoie de libertate, de aer larg. Şi libertatea nu poate înflori în turmă. Şi nici nu trebuie să înflorească acolo. (...) Profesorul să se facă şi el simplu şcolar, alergând la un loc cu copiii şi cu adolescenţii după licuriciul minunat al gândului, care luminează în întunericul banalităţii utilitare zilnice”, rostea, în toamna lui 1919, Vasile Pârvan, în discursul ce deschidea cursurile universităţii româneşti.

Pe strada Mihail Kogălniceanu din Cluj, la numărul 1, este sediul celei mai mari universităţi din ţară, ca număr de studenţi, dar şi a celei mai vechi, dacă ţinem cont de rădăcinile iezuite care încep din 1581 (stemă adoptată de UBB din 2002, imagine din cartea istoricului Ovidiu Ghitta, ”Istoria Universităţii Babeş-Bolyai”).

Dacă nu socotim obârşia călugărilor din ordinul catolic al iezuiţilor, atunci cea mai veche instituţie de învăţământ superior este Universitatea "Al.I.Cuza" din Iaşi, înfiinţată, în 1860, de cel al cărui nume îl poartă.

 Puţini ştiu că primul rector al Colegiului iezuit - al actualei UBB - a fost un călugăr iezuit care este, şi azi, un reper în cultura Poloniei deoarece a fost primul care a tradus Biblia în limba acestei ţări. Tot un iezuit este considerat de istorici părintele spiritual al UBB - Antonio Possevino.

UBB este singura universitate din ţară unde studenţi - cei de dreapta, aprigi susţinători ai legionarilor - şi-au împuşcat rectorul, pe psihologul Florian Ştefănescu Goangă, dar şi singura instituţie de învăţământ superior care s-a rupt în două în timpul celui de- Al II-lea Război Mondial, unde doi profesori s-au sinucis nefiind de acord cu unificarea universităţii maghiare cu cea românească în 1959, an în care a căpătat numele pe care-l ştim azi, Universitatea Babeş-Bolyai.

 Însă, liniile de studiu în 5 limbi (română, maghiară, germană, engleză, franceză) şi multiculturalitatea pentru care e cunoscută şi respectată UBB au devenit o realitate din 1995. Instituţia a purtat, de-a lungul timpului, mai multe nume, în funcţie de perioada istorică şi stăpânire - Universitatea Regală Maghiară de Ştiinţe ”Franz Iosef”, Universitatea ”Regele Ferdinand I”, Universitatea din Cluj, Universitatea din Cluj-Sibiu, Universitatea ”Janos Bolyai” şi Universitatea ”Victor Babeş”.

 Împreună cu cercetătoarea dr. Ana-Maria Stan de la Muzeul de Istorie al UBB, chiar lângă racheta inventată de Herman Oberth, am subliniat cele mai importante momente din istoria acestei instituţii de învăţământ superior.

Anul 1581

În mai 1581, Ştefan Bathory, principe al Transilvaniei şi rege al Poloniei, emite la Vilna – azi Vilnius, Lituania - diploma prin care ia naştere Colegiul Major Iezuit din Cluj. Instituţia de atunci nu era cu nimic mai prejos faţă de universităţile europene ale vremii şi putea conferi titlurile de baccalaureus, magister şi doctor.

”Primul rector al Colegiului a fost călugărul iezuit Jacob Wujek. Am avut surpriza să-l descopăr vizitând Cracovia că el a tradus Biblia în poloneză. E un om de referinţă pentru cultura poloneză”, spune cercetătoarea Ana-Maria Stan.

La Cracovia a găsit şi mormântul unde se odihneşte principele care a fondat colegiul iezuit. Limba în care se învăţa atunci era Latina. Alături de acest colegiu a început să funcţioneze – după cum se arată şi într-o broşură de la muzeul de istorie al UBB – un seminar catolic. Cel care a organizat pedagogic şi administrativ seminariul este diplomatul iezuit Antonio Possevino. ”El este considerat părintele spiritual al UBB. A organizat programul de studiu, a fost unul dintre profesori şi a ţinut memorii unde povesteşte călătoriile sale prin Transilvania, Europa de Est şi Rusia. Memoriile sale sunt o sursă importantă despre cum arăta Transilvania la sfârşit de secol 16”, adaugă cercetătoarea. La colegiul iezuit se studiau discipline ca: teologie, filosofie, dogmatică, ştiinţe (mineralogie).

Plecarea iezuiţilor, venirea piariştilor

În octombrie 1606, iezuiţii sunt izgoniţi din Transilvania (apariţia Reformei). După 12 ani se întorc şi continuă activitatea pedagogică. Împărăteasa Maria Tereza ridică, în 1753, Collegium Claudiopolitanum – cum se numea atunci – la rangul de Colegiu Academic Universitar. În 1773, Papa Clement al XVI-lea desfiinţează ordinul iezuiţilor, iar din octombrie 1773, ei pleacă din Cluj. Activitatea lor pedagogică e continuată, din 1776, de un alt ordin catolic, piariştii (biserica lor este chiar lângă UBB şi există şi azi şi se numeşte Biserica piariştilor).

”Piariştii au continuat, în secolul 18, activitatea iezuiţilor şi ei au structurat deja câteva facultăţi – filosofie, Drept, Medicină şi Teologie. De subliniat e că a atunci s-a înfiinţat Institutul Medico-Chirurgical, unde a activat profesorul Ioan Piuariu-Molnar, precursorul oftalmologiei de azi”, afirmă Ana-Maria Stan.

Universitatea modernă

Prin legea nr. XIX, adoptată de Parlamentul maghiar la 17 septembrie 1872, şi aprobată de împăratul Franz Iosif la 12 octombrie se înfiinţează Universitarea Regală Maghiară de Ştiinţe din Cluj. ”Această instituţie continuă continuă tradiţia iezuită şi va purta numele împăratului”, afirmă cercetătoarea. Existau 4 facultăţi: Drept şi Ştiinţe de Stat; Filosofie, Litere şi Istorie; Medicină; Matematică şi Ştiinţe Naturale.

Primul rector maghiar este Aron Berde de la Facultatea de Drept, specialist în Economie şi Finanţe. Franz Iosif acceptă în 1881 ca universitatea să-i poarte numele.

Din 1893 începe construcţia clădirii centrale a UBB – sediul de pe Kogălniceanu, numărul 1 – care se termină în 1902.

Venirea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria la Cluj, în 1920, a fost o sărbătoare a oraşului, susţine cercetătoarea. Ferdinand semnează decretul de înfiinţare a universităţii româneşti în septembrie 1919. Atunci instituţia îşi schimbă corpul profesoral deoarece profesorii maghiari au refuzat să depună jurământ regelui şi să înveţe limba română şi au ales să plece în Ungaria. ”Universitatea maghiară din Cluj se transformă pe ziua de 1 octombrie 1919 în universitate românească”, se arată în decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919. Primul rector român - între 1919-1920 - a fost Sextil Puşcariu, lingvist.

 ”Sextil Puşcariu poate fi considerat un părinte fondator al universităţii româneşti. A condus comisia universitară care a selectat profesorii în vara lui 1919”, explică Ana-Maria Stan.

 În 1927, Ferdinand moare, iar abia atunci universitatea îşi ia numele de ”Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care-l păstrează până în 1948.

 ”Regele Ferdinand şi Regina Maria vizitează întreg oraşul. Se face o inaugurare oficială a universităţii. Alături de familia regală vine tot guvernul, reprezentanţi ai universităţilor din ţară şi străinătate. Se deschide oficial şi Opera română din Cluj. Ferdinand ţine un discurs foarte frumos. Spune că universitatea e deschisă pentru toţi şi că e o cetate a ştiinţei pentru toţi, iar toţi trebuie să vină la lumina ei. În acelaşi discurs mai afirmă că donează 400.000 de lei - chiar şi azi este o sumă mare -, sumă foarte mare în acele vremuri, din averea sa pentru înfiinţare a unui institut de studiere a istoriei românilor. Deci, Ferdinand poate fi considerat fondatorul institutului de Istorie Naţională de la Cluj”, povesteşte cercetătoarea Ana-Maria Stan.

În 1930 vine, din nou, familia regală la Cluj. Atunci, Regina Maria, însoţită de Carol II, primeşte titlul de Doctor Honoris Causa.

Războiul sau ruperea universităţii în două

”Clujul era teritoriu retrocedat Ungariei. Graniţa a fost pe Feleac. Universitatea s-a rupt în două. Cum Sibiul a fost un oraş mai mic decât Clujul nu a putut găzdui toată univeristatea. Ştiinţele, inclusiv savantul Emil Racoviţă, s-au dus la Timişoara, iar Medicină, Literele şi Dreptul, la Sibiu. De aceea, pentru perioada 1940-1945 apare scris Universitatea din Cluj-Sibiu. Ce trebuie să reţinem e că universitatea nu se închide. Se predă în continuare în română, deşi studenţi erau mai puţini, mulţi fiind chemaţi pe front”, explică Ana-Maria Stan. Între timp, la Cluj, în clădirile universităţii refugiate revine Universitatea maghiară ”Franz Iosef”. În 1945, Clujul revine sub stăpânire românească şi s-a ajuns la concluzia înfiinţării Universităţii Bolyai care avea propriul rector.

”Decretul de înfiinţare a universităţii maghiare a fost semnat de Regele Mihai, iar acolo se stipula colaborarea cu universitatea românească”, adaugă cercetătoarea.

Ceauşescu la Cluj, când nu era preşedinte

 Venirea comuniştilor la putere se simte între 1945-1959, când cele două universităţi - maghiară şi română funcţionează în paralel. Universitatea românească, care din 1948 s-a numit Universitatea ”Victor Babeş”, suferă mai multe transformări organizatorice, inclusiv epurări ale unor profesori, înfiinţarea de noi facultăţi şi reorganizarea celor vechi, după cum arată şi broşura cu istoricul UBB. Tot în 1948 se rupe Medicina de Universitatea ”Victor Babeş” şi, în timp, devine UMF ”Iuliu Haţieganu”, cum o ştim azi.

Comuniştii unesc cele două universităţi în 1959. ”Unificarea a fost ceva politic, nu a fost dorită de comunitatea academică. În primăvara lui 1959 s-au organizat întâlniri în acest sens. A venit chiar şi Ceauşescu, care era foarte tânăr şi era responsabil cu probleme de tineret, dar şi lideri comuniştii. Se votează unificarea”, spune cercetătoarea.

Atunci, în 1959, doi profesori maghiari nu au fost de acord cu unificarea şi s-au sinucis, unul fiind prorector al al Universităţii ”Bolyai”.

Primul rector al UBB a fost arheologul Constantin Daicoviciu.

În 1959, UBB avea 6 facultăţi - Matematică şi Fizică, Chimie, Ştiinţe Naturale-Geografie, Filologie, Ştiinţe Juridice,Istorie şi Filosofie. Între 1970 şi 1971, UBB a avut cei mai mulţi studenţi (14.438) şi profesori (841) din ţară. În mai 1992 are loc o altă premieră în lumea academică românească: prima Cartă de funcţionare a UBB.

Formula multiculturalităţii cu cele 5 limbi de studiu - română, maghiară, germană, engleză, franceză – aşa cum o ştim azi a fost adoptată din 1995.

sursa: adevarul.ro

Stiri mai vechi: