Dum04112021

Last updateJoi, 16 Ian 2020 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Ce schimbări aduce 1 iulie în buzunarele românilor

schimbari iulieDe la 1 iulie intră în vigoare o serie de normative care vor genera plusuri sau minusuri în bugetele populaţiei. Creşterea salariului minim va aduce mai mulţi bani angajaţilor cu venituri mici, dar va mări baza de calcul pentru amenzile rutiere şi pentru contribuţiile la asigurările de sănătate. Gazele se scumpesc, energia şi medicamentele se ieftinesc, iar pentru agricultori demarează o nouă sesiune de finanţări.

 „Adevărul“ vă prezintă principalele schimbări care vor interveni odată cu intrarea în vigoare a unor măsuri anunţate recent pentru data de 1 iulie, dar şi o scurtă reîmprospătare a memoriei legate de împlinirea a 10 ani de la introducerea leului nou şi a 5 ani de la creşterea TVA.

** Creşte salariul minim brut pe economie

De la 1 iulie, salariul de bază minim brut pe economie garantat în plată creşte de la 975 de lei la 1.050 de lei. Aceasta este a doua majorare din 2015, după cea din 1 ianuarie, când salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 900 la 975 de lei, modificările fiind prevăzute în hotărârea de Guvern din decembrie 2014. De majorarea salariului minim vor beneficia aproape 1,5 milioane de salariaţi, din care aproximativ 490.000 din sectorul bugetar şi peste 980.000 din sectorul privat. Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.

** Cresc amenzile rutiere

Odată cu majorarea salariului minim pe economie creşte şi cuantumul amenzilor de circulaţie. Potrivit Codului Rutier, amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, iar un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie. Astfel, de la 1 iulie 2015, punctul de amendă va creşte de la 97,5 lei la 105 lei. Amenzile de circulaţie vor fi majorate începând cu 1 iulie, cuantumul acestora fiind stabilit de la 210 lei până la un nivel maxim de 2.100 de lei, în funcţie de gravitatea contravenţiilor comise.

** Se majorează suma datorată ca CASS pentru veniturile din investiţii

Tot ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie creşte şi suma datorată drept contribuţie de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru veniturile din investiţii – dobânzi, dividende sau cedarea folosinţei bunurilor (chirii). Baza de calcul a CASS nu poate fi mai mică decât nivelul unui salariu minim brut pe ţară, astfel că, de la 1 iulie, contribuţia minimă va fi mai mare cu aproape 4 lei, ajungând la 57,75 lei pe lună (5,5% X 1.050 de lei = 57,75 lei). Astfel că, chiar dacă venitul din investiţii este mai mic de 1.050 de lei pe lună, CASS datorat lunar va fi de 57,75 lei lunar. Ceea ce înseamnă că pentru cele şase luni ale acestui an (cât timp salariul minim pe economie va fi de 1.050 de lei), contribuabilii vizaţi vor plăti în total 346,5 lei. Obligaţia plăţii CASS pentru veniturile din investiţii se impune doar celor care nu au contract de muncă activ sau nu sunt pensionari.

** Începe colectarea bonurilor fiscale pentru Loteria Bonurilor Fiscale din august

 Românii care vor să participe la extragerea Loteriei Bonurilor Fiscale din luna august trebuie să înceapă de la 1 iulie să colecteză bonurile primite la cumpărături. Astfel, bonurile fiscale din peroada 1-31 iulie vor participa la extragerea Loteriei ce urmează să fie organizată la 16 august (în prima duminică după data de 15 a lunii). Regulile Loteriei au fost schimbate, astfel că în urma fiecărei extrageri se vor stabili maximum 100 de premii.

** Noutăţi în Spaţiul Privat Virtual

 Începând din 1 iulie, atât certificatul de atestare fiscală, cât şi deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii se vor putea transmite prin Spaţiul Privat Virtual al contribuabilului, pus la dispoziţie pe site-ul ANAF. Măsura a fost adoptată prin Ordinul MFP nr. 572/2015, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 355 din 22 mai 2015. Noile documente care vor fi disponibile online din iulie se alătură celor peste 15 care se transmit deja online, prin intermediul Spaţiului Privat Virtual, atât dinspre Fisc înspre contribuabil, cât şi în sens invers

 ** Se scumpesc gazele

 Factura pentru gaze naturale va creşte cu 6,4% pentru populaţie începând cu luna iulie, ca urmare a aprobării unui nou calendar de liberalizare a gazelor de către Comisia Europeană. Astfel, preţul gazelor va urca de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh, urmând ca preţul „aurului albastru“ să urce apoi cu câte 6 lei pe an până în 2018. În acel an, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va analiza din nou dacă se va continua alimentarea consumatorilor casnici în sistem reglementat până în 2021 sau vor trece pe piaţa liberă.

** Factura la lumină scade nesemnificativ

 Factura medie de energie electrică plătită de consumatorul final se va reduce cu 0,5%-1% în cel de-al doilea semestru, ca urmare a a diminuării taxei de cogenerare, a anunţat, săptămâna trecută, ANRE. Contribuţia pentru cogenerarea de înaltă eficienţă va fi diminuată cu 12,7%, potrivit deciziei adoptate, joi, de către Comitetul de reglementare al ANRE.

 ** Concedieri în sectorul energetic

 Tot la 1 iulie va demara şi un program de disponibilizări la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), dar şi la SC Închideri Mine Valea Jiului. Potrivit unei decizii a Guvernului din data de 10 iunie, angajaţii care îşi vor pierde locul de muncă vor beneficia de ajutor de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii. RAAN are grave probleme financiare, fiind în insolvenţă din 2013. SC Închideri Mine Valea Jiului manageriază minele de huilă care vor fi închise până în 2018. Acestea s-au separat din fosta Companie Naţională a Huilei în 2012. Venitul lunar de completare al persoanelor disponibilizate se calculează ca diferenţă între nivelul indemnizaţiei de şomaj şi salariul mediu net pe ultimele trei luni dinainte de concediere, dar nu mai mult de salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului disponibilizării. Reamintim că, în luna ianuarie a acestui an, salariul mediu net pe economie a fost de 1.740 de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Venitul de completare se acordă diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă. Cei cu vechime între trei şi zece ani vor beneficia de ajutor timp de 12 luni, cei cu maximum 15 ani îl vor primi timp de 20 de luni, iar cei cu vechime între 15 şi 25 de ani vor primi venitul de completare timp de 22 de luni. Cei cu mai bine de 25 de ani de muncă vor primi acest venit timp de 24 de luni.

** Noi finanţări pentru agricultori prin PNDR 2014-2020

Fermierii şi alţi beneficiari care derulează proiecte pe fonduri europene în agricultură vor putea, din 1 iulie 2015, să depună noi propuneri de proiecte în pomicultură şi în alte domenii, pentru finanţări în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, a anunţat recent Ministerul Agriculturii. Ghidurile solicitantului pentru noile măsuri sunt deja publicate pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).
„De la 1 iulie se va deschide măsura dedicată investiţiilor în exploataţiile pomicole cu o valoare de 75 de milioane de euro. Ministerul Agriculturii şi-a propus să reabiliteze prin această măsură o suprafaţă de 35.000 de hectare de livezi dintr-un total de 170.000 de hectare la nivel naţional, din care jumătate sunt în declin. Prima alocare de 75 de milioane de euro va fi disponibilă de la 1 iulie. Dacă aceste sume vor fi consumate, fondurile vor fi extinse până la total sumei de 350 de milioane de euro cât există în total pe pomicultură“, a declarat recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. De asemenea, tot de la 1 iulie se mai deschide măsura privind sprijinul pentru investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole, cu o valoare de 143 de milioane de euro.

 „Este o zonă importantă din cauza vulnerabilităţii, a riscului de depopulare şi de aceea peste 28 de milioane de euro vor fi dedicate în 2015 numai pentru zona montană din cele 143 de milioane de euro“, a adăugat ministrul. O altă submăsură care se deschide la 1 iulie, respectiv Măsura 4.3, vizează dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii agricole şi silvice. „Este o măsură mai complexă şi noi deschidem doar măsura pentru irigaţii, care are 435 de milioane de euro contribuţie europeană şi de la bugetul de stat, pentru că zona de irigaţii reprezintă o prioritate. În 2015, în multe zone din ţară s-a instalat secetă, iar lipsa investiţiilor în sistemul de irigaţii de-a lungul timpului este mult mai vizibilă în aceste zile“, a menţionat oficialul.

El a precizat că toate ghidurile de finanţare cu noile măsuri din PNDR 2014-2020 sunt publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii. Ghidurile pot fi descărcate de pe site-ul AFIR - apdrp.ro. Reamintim că primele trei măsuri, dintre care două sunt destinate direct fermierilor, au fost deschise din 25 martie, pe răspunderea Ministerului Agriculturii, în condiţiile în care PNDR nu fusese încă adoptat de Comisie. Noul program PNDR 2014-2020 însumează 9,4 miliarde de euro, din care 8,13 miliarde de euro reprezintă contribuţia europeană şi 1,34 miliarde de euro contribuţia de la bugetul de stat. În 26 mai 2015, Comisia Europeană a aprobat oficial întregul PNDR 2014-2020 pentru România.

** Preţuri mai mici la medicamente

 Începând cu 1 iulie, medicamentele vor avea preţuri noi. Unele vor scădea, altele se vor majora, atrag atenţia cei din industria farmaceutică. Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii îi asigură pe bolnavi că nu se vor confrunta cu o criză a medicamentelor şi că au luat toate măsurile de siguranţă pentru a găsi alternative. Asta în cazul în care unii producători renunţă la anumite produse din portofoliu, aşa cum au anunţat de câteva luni. Efectele reale ar putea fi simţite abia la anul, atenţionează Petru Crăciun, directorul companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

 Tot de la 1 iulie, cataloagele care conţin noile preţuri ale medicamentelor vor fi publicate în Monitorul Oficial, asta după îndelungi dezbateri purtate de oficialii din Sănătate şi reprezentanţii industriei farmaceutice. „Nervozitatea că ar putea dispărea anumite medicamente de pe piaţă este pe de-o parte justificată“, a explicat Marius Tănasă, vicepreşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Şi Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România (CFR), a precizat că în aceste luni, cât s-au purtat negocieri pe marginea reducerii preţurilor la medicamente, farmaciştii au evitat să facă achiziţii de produse medicamentoase pentru a nu ieşi pe pierdere.

Cei care speră, însă, ca noile preţuri să aibă un impact pozitiv în piaţă sunt chiar bolnavii, care au fost plimbaţi între farmacii în ultimele luni. „Sperăm să nu fie probleme şi să găsim medicamentele de care avem nevoie, ele ne ţin în viaţă“, au subliniat reprezentanţii Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC).

Până în prezent, peste 900 de medicamente, atât ieftine cât şi scumpe, au fost scoase de la compensare. România a luat decizia de a pune în aplicare un ordin vechi din 2009, precizând că odată cu reducerea de preţ vor avea posibilitatea de a face economii în sistem, ceea ce le-ar permite să asigure tratament de ultimă generaţie bolnavilor de hepatita C. Claudia Spridon

Cinci ani de la creşterea TVA şi scăderea salariilor

 În urmă cu 5 ani, la 1 iulie 2010, în România intrau în vigoare două dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Europa: creşterea TVA de la 19% la 24% şi tăierea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar.

 Dacă reducerea salariilor i-a afectat pe profesori, medici, funcţionari şi demnitari, majorarea TVA a afectat întreaga populaţie. Apoi, la puţină vreme după aplicarea acestor măsuri, a fost lovită întreaga economie, din cauza scăderii drastice a puterii de cumpărare a românilor. Şi acum, după cinci ani, efectele austerităţii de atunci se mai văd în statisticile care arată nivelul de trai al populaţiei.

Ce spuneau guvernanţii

 În zilele premergătoare datei de 1 iulie 2010, Cabinetului Boc îi cădea foarte greu să anunţe măsurile de austeritate, astfel că au mers pe două voci. În timp ce premierul Emil Boc argumenta că „e cea mai bună soluţie dintre toate celelalte“, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, se căina: „Dincolo de calmul pe care l-a afişat prim-ministrul, nu pot să-mi ascund profunda dezamăgire că astăzi majorăm TVA“.

De ce spunea Emil Boc că este „cea mai bună soluţie“? Pentru că, de fapt, în discuţiile cu FMI mai erau pe tapet şi o scădere cu 15% a pensiilor, dar şi o majorare a cotei unice de impozitare de la 16% la 20%.

De cealaltă parte, ministrul Vlădescu încerca o atenuare a durităţii mesajului, spunând: „Nu cred că este bine pentru România, nu cred că este bine pentru români, este o măsură pe care nu ne-am dorit-o, pe care o luăm pentru a asigura stabilitatea macroeconomică“.

sursa:adevarul.ro

Stiri mai vechi: