Dum09222019

Last updateMie, 18 Sep 2019 5pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Otrăvurile din alimentaţia copilului. Nutriţioniştii atacă obiceiurile proaste ale părinţilor: „La copii nu se dă zahăr!“

alimentatie copiiNutriţioniştii au întocmit o listă lungă conţinând alimente dulci sau sărate dăunătoare pentru copii. Cu toate acestea există alternative sănătoase pentru părinţi, care le pot oferi copiilor lor dulciuri care să nu le afecteze sănătatea.

 „Au sau nu copiii mici pofte?“

Întrebarea de mai sus o aud majoritatea părinţilor. Pediatrul spune de cele mai multe ori că cei mici nu au pofte, aşa că nu au de ce să mănânce tot ce mâncăm noi adulţii, cel puţin până la vârsta de un an sau chiar până la trei ani, în opinia unora dintre specialişti.

Sarea este foarte greu de procesat de către rinichii copiilor, iar zahărul nu are valoare nutritivă, ci doar oferă energie şi crează mari probleme.

Cu toate acestea e greu pentru părinţi să respecte aceste indicaţii, deoarece în jurul lor sunt o mulţime de tentaţii şi de oameni „binevoitori”.

Bunicii spun de multe ori că puţin din fiecare aliment doar pe buzele bebeluşului nu are cum să îl afecteze. Răspunsul însă îl pot vedea chiar ei când de la o intoleranţă la lactoză, la miere sau chiar şi un produs sărat, situaţii care pot provoca neplăceri rezolvate la urgenţe.

Prin urmare, părinţii şi nu doar ei trebuie să cunoască câteva motive pentru care nu este indicat să ofere zahăr şi sare copilului lor.

Ce efecte are zahărul oferit copilului până la trei ani

 Potrivit specialiştilor, zahărul nu are valoare nutritivă, ci doar dă energie, supune organismul la un proces intens de prelucrare, pentru a digera si anihila zaharul din sânge, pierzând astfel alte vitamine, minerale din corp, necesare organismului.

„La copiii mici nu se dă zahăr! Principalul motiv este că va da obezitate, tulburări de metabolism, diabet. Copilul îşi poate lua necesarul glucidic din făinoase, din cereale. Necesarul de zahăr îl poate lua şi din fructe. Deşi se spune că orice aliment dat în limită şi nu în exces nu dăunează, e bine să evităm produsele cu adaos de zahăr. Fructele date dimineaţa sunt perfecte pentru cei mici”, explică dieteticianul Ioan Popşor.

Zahărul creează dependenţă

Cu siguranţă aţi auzit de sucurile energizante din gama cola, dar şi de altele care provoacă depedenţă. Motivul principal este că acestea conţin foarte mult zahăr. Acesta dă de fapt depedenţa, pe lângă alte substanţe la fel de toxice. Revenind la zahăr, trebuie ştiut că pentru ca zahărul să devină foarte alb se folosesc aditivi alimentari în procesul de rafinare.
Consumul de zahăr la copii şi nu doar la ei, provoaca hiper-activitate, un plus de energie şi prin urmare de de agitatie. Nu de puţine ori un copil foarte activ, energic şi care crează probleme în jurul lui are o alimentaţie bogată în zahăr.

Consumul de zahăr la vârste fragede poate fi startul pentru boli ca diabet, obezitate, carii dentare şi poate duce chiar şi la o imunitate scăzută

Cu ce putem înlocui zahărul până la vârsta de un an sau chiar trei ani

Părinţii inventivi şi mai ales cei care folosesc bine informaţiile primite de la specialişti folosesc câteva trucuri pentru ca cel mic să mănânce mai bine:

Bananele, perele, pepenele galben, cireşele, piersicile – făcute piure sau tăiate în bucăţi mici pot fi adăugate în preparatele bebeluşilor, iar astfel ei vor mânca mai mult şi chiar mai bine.

Curmalele, stafidele, caisele şi prunele – uscate natural, care se găsesc la Plafar sau în magazine, dar cele fără zahăr şi fără conservanţi, dacă le hidratăm în apă şi le facem ca o pastă pot fi baza multor sosuri sau chiar adăugate în mâncare. Dau un plus de dulce pentru ca cel mic să nu refuze mâncarea.

După vârsta de 11 luni poate fi adăugat în alimentaţie şi siropul de arţar. Cei mai mic, încă de la opt luni pot primi pudra de roşcove – varianta naturală pentru cacao, din care se obţin derserturi delicioase.

Mierea este interzisă copiilor până după vârsta de un an

Mierea este un îndulcitor natural delicios, dar care poate crea mari probleme celor mici, dacă este introdusă în alimentaţia copilului până la vârsta de un an. Mierea le este total interzisă, deoarece poate conţine o bacterie numită Clostridium botulinum care poate conduce la botulism, o boală extrem de gravă ce poate fi fatală. Nu trebuie administrată copiilor nici ca adaos la lapte sau sub altă formă. Totuşi, după vârsta de un an, enzimele din stomacul copilului pot împiedica înmulţirea acestei bacterii.

Sarea solicită rinichii. Când poate fi introdusă în alimentaţia bebeluşului

Dacă întrebi mai mulţi nutriţionişti câtă sare ar trebui să consumăm, chiar şi pentru adulţi, 5-6 îţi vor răspunde că toate legumele şi-au tras deja suficientă sare din pământ şi că noi nu ar trebui să adăugăm sare în mâncare. Cu toate acestea, după ani de obişnuinţă, nu prea mai putem mânca nesărat. Medicii pediatrii recomandă introducerea sării în alimentaţia copiilor abia după vârsta de un an sau chiar după 18 luni. Sarea solicită foarte mult rinichii copilului.

„Până la trei ani sau până ce organismul copilului este învăţat cu toate alimentele, este bine să evităm excesul de sare şi chiar adaosul de sare în mâncare. Alimentele sunt introduse treptat, prin urmare întâi trebuie făcută bine diversificarea alimentaţiei, iar apoi până la 18 ani va creşte şi aportul de sare necesar organismului în fiecare zi. Dacă un copil trebuie să îşi ia din mâncare până la 2-3 grame pe zi, un adult are voie la 5-6 grame de sare pe zi, asta înseamnă până la o linguriţă de sare pe zi, dar de preferat luată din legume şi alte alimente, nu adăugată. Există nenumărate alimente bogate în sodiu”, mai spune spune dieteticianul Ioan Popşor.

Atenţie la sarea şi la aditivii din pufuleţi

 În parc cu mămicile şi ceilalţi copii, este destul de dificil ca cei mici să nu guste şi chiar să nu ceară să mănânce pufuleţi, covrigei sau alte alimente bogate în sare. Dar, potrivit specialiştilor, care şi cei mai „inofensivi” pufuleţi conţin foarte multă sare.

Mai exact, mălaiul din pufuleţi se obţine prin expandarea mălaiului grisat, ceea ce determină modificări ale amidonului. A doua mare problemă pe care o ridică pufuleţii e reprezentată de conţinutul lor mare de sare. Pe lângă suprasolicitarea rinichilor, consumul pufuleţilor, sticksurilor, covrigeilor şi a altor produse bogate în sare, duc la hipertensiune arterială şi la probleme la nivelul tiroidei.

Sodiul si zaharurile, consumate în exces, cresc apetitul alimentar al copiilor şi îi predispune supraponderalităţii şi obezităţii. Gătitul în casă şi prepararea alimentelor proaspete în cele mai dietetice moduri sunt cele mai bune căi prin care poţi să ţii departe sarea şi zaharul în exces, în dieta copilului tău.

sursa:adevarul.ro

Stiri mai vechi: