Articole

România, văzută de un matematician celebru:"România e o neprețuită, un dar Dumnezeiesc al naturii"

Matematicianul Preda Mihăilescu trăiește de foarte mulți ani în străinătate, dar nu și-a uitat rădăcinile românești. S-a născut la București în 1955 și a părăsit țara în 1973 pentru a se stabili în Elveția, însă este la curent cu tot ce se întâmplă în România. A fost cercetător la Zurich, iar acum este profesor la Institutul de Matematica din Goettingen.

Între temele abordate în cercetările sale se numără biometria, securitatea online, autentificarea pe diferite platforme și chiar probleme de „securitate a medicamentelor”, de protecție a mărcilor. Specialist în matematică și informatica, Preda este matematicianul român al cărui nume este legat de rezolvarea unei probleme faimoase a matematicii. În 2002 a reușit să demonstreze conjectura formulată în 1844 de matematicianul francez  Eugen Charles Catalan, rezultatul fiind cunoscut ca „teorema lui Mihăilescu”.

Cristinel C. Popa: La ce proiecte lucrați? Ce v-a oferit satisfacție în munca dv în ultima perioadă?

Prof. dr. Preda Mihăilescu: Fac matematica - foarte frumoasă, din păcate tot mai greu de comunicat unui public larg. Suntem specializați în ceea ce știm să facem mai bine. Dar mă ocup în continuare și de teme de biometrie, securitate de date - mai recent chiar și de protectția medicamentelor, un lucru concret și aplicat, care oferă o bună compensație muncii în teoria numerelor. Am avut nu demult bucuria, la un congres de criptografie la București, să am un ecou extrem de pozitiv la lucrările mele în biometrie și concluzia că trebuie multă atenție să nu se supraevalueze securitatea pe care aceste metode le pot oferi - fie că provin de la amprente digitale, iris sau alte surse. Despre proiectele mele concrete nu știu dacă este ok să vorbesc, căci nu sunt doar ale mele, este un proiect consorțial, suportat de fonduri EU. În privinta biometriei, pot să spun însă că toate lucrările noastre confirmă faptul că biometria - mai ales cea a amprentelor - nu va putea niciodată să confere securitate, și este bine ca utilizatorii să fie clar informați în această privință, căci guvernele și mai ales comerțul vă promit marea cu sarea. De fapt, s-a văzut, spre exemplu la autentificarea pe iPhone prin amprente, că a putut fi atacată în mai puțin de 10 zile. În comparație, nici unul din challenge-urile legate de securitate criptografică, care au fost lansate încă din anii '90, nu a putut fi reclamat până astăzi. Deci există o limitare dramatică a securității care face ca biometria să nu poată oferi mai mult decat o oarecare protecție – comparabilă poate cu un geam închis. Oricine își dă puțin osteneala poate să circumvie acestei aparente protecții. Deci este important ca societatea să știe aceste lucruri și să se decidă asupra domeniilor de aplicație acceptabile. Desigur, o mașină se poate fura, o ușă de bloc se poate deschide cu șperaclu... deci în fața unei liste de asemenea referințe, se poate afirma că rămân încă numeroase posibile aplicații. Trebuie însă avut și în vedere faptul că, cu cât sunt mai numeroase aplicațiile, cu atât sunt și mai numeroase urmele lăsate în diferite bănci de date, care pot deveni la rândul lor sursă de nesiguranță.

C.C.P.: Ce vedeți bun și ce rău în țara noastră?

P.M.: Este bine că întrebați ce văd bun. Există un sud-african, îl cheamă Tellinger, care spune că există două sud-Africi. Există țara cu geografia ei și cu felul de viață al oamenilor legat de tradiții, spațiu și obiceiuri – și există statul sud-african care încearcă să uzurpeze Sud-Africa. Răspunsul mi se pare foarte corect și se aplică și la România. Rămâne ca oamenii să se trezească și să știe că România este o neprețuită, un dar Dumnezeiesc al naturii și al felului străvechi de trai în prietenie cu această natureă aspră și mângâietoare deopotrivă - iar uzurparea ei de către fanarioti, comuniști sau depravați contemporani nu este România. vezi mai multe...
sursa:jurnalul.ro

• < Prec
• Următor >