Ma11122019

Last updateMa, 05 Noi 2019 4pm

Back Sunteți aici:Home

Articole

Băsescu, „naşul” primei afaceri imobiliare a Elenei Udrea!

basescu-udreaÎn timpul mandatelor de edil ale lui Traian Băsescu, Primăria Capitalei s-a dovedit a fi o instituție extrem de norocoasă, în privința donațiilor de pământuri intravilane pe care le-a primit din partea unor firme care se ocupau de construcții imobiliare în București.

În ediția precedentă, “Jurnalul Național” a prezentat cele trei donații făcute de SC Băneasa Investments SA, firma lui Puiu Popoviciu, implicată în frauda cu cele 224 de hectare de teren din nordul Capitalei. În 2002, însă, Consiliul General al Municipiului București a fost “cadorisit” cu alți aproape 11.000 de metri pătrați pe malul Lacului Grivița, din partea societății Consol SA, astăzi în faliment. Scopul donației a fost acela al construirii, acolo, a unui cartier rezidențial ANL, construire de care s-a ocupat chiar donatorul Consol SA. După ce proiectul ANL a fost demarat, în zonă s-au construit 90 de vile, care au intrat în posesia unor clienți extrem de interesanți ai ANL, cum ar fi Elena Udrea, fostul deputat PSD Cristian Rizea, apropiații lui Dorin Cocoș, Ștefan Lucov și Adrian Petrache, precum și alte nume sonore.

Cartierul rezidențial ANL “Lac Grivița”, din zona de nord a Capitalei, demarat la începutul anului 2002, seamănă cu o “pleașcă” primită de către Consiliul General al Municipiului București, în perioada în care la conducerea Primăriei Capitalei se afla Traian Băsescu. În data de 13 mai 2002, la Registratura Generală a Primăriei Municipiului București a fost înregistrată, sub numărul 24981, o ofertă făcută de reprezentanţii unei companii de construcții din Sectorul 4, pe nume SC Consol SA, privind intenția societății în cauză de a dona municipalității suprafața de 10.880,9 metri pătrați de teren intravilan, amplasați în Strada Fabrica de Cărămidă, la numărul 1 A, din Sectorul 1 al Capitalei.

Cinci luni mai târziu, în 17 octombrie 2002, Consiliul General al Municipiului București, întrunit în ședință și avându-l ca președinte pe Stelian Găletușe (același care a semnat și una dintre Hotărârile CGMB prin care s-a acceptat, în 2004, oferta de donație făcută Primăriei Capitalei de către Băneasa Investments SA), a adoptat Hotărârea cu numărul 223, privind acceptul donației fără sarcini a acestui teren. Conform documentului, acceptul donației s-a făcut cu scopul de a folosi terenul în vederea “concesionării pentru construirea unui ansamblu de locuințe”.

Vilele, evaluate la 100.000 de dolari bucata

Cu același prilej, Consiliul General nu doar că a primit în donație terenul de 11.000 de metri părați, dar a dispus, totodată, și trecerea în domeniul public al Municipiuui București, după care l-a dat în administrarea Consiliului Local al Sectorului 1 București.

Firma care a făcut donația, SC Consol SA, înființată în anul 1991 și intrată în faliment în 2015, avea, la momentul parafării acestei afaceri, patru acționari persoane fizice. Este vorba despre Mihaela Adina Gheorghe, Ștefan Gigi, Traian Țibulca și Romeo Vâlcu, acesta din urmă fiind patronul de facto al companiei.

Tot în 2002, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) anunța public demararea lucrărilor de construire a unui cartier de vile în Strada Fabrica de Cărămidă nr. 1 A. Adică exact la adresa unde se află terenul donat de SC Consol SA Primăriei Capitalei. Constructorul acestui cartier era SC Consol SA, iar zona rezidențială se întinde pe o suprafață de peste trei hectare, toate aflate în proprietatea companiei de construcții. Presa vremii preciza că terenurile au fost preluate de SC Consol SA de la SIF Muntenia, urmând ca dezvoltatorul imobiliar să încaseze sumele de la clienții ANL, prin ANL, pe vânzarea locuințelor și, mai departe, să transfere contravaloarea terenurilor către SIF Muntenia. La acel moment, fiecare dintre cele 90 de vile ce s-au ridicat aici era evaluată la 100.000 de dolari. Pentru că a venit în parteneriat cu terenul, SC Consol SA a fost desemnată drept constructor pentru ANL, în acest proiect, fără organizarea vreunei licitații.

Prima afacere imobiliară a Elenei Udrea

Afacerea părea să meargă ca pe roate, iar clădirile au început să fie vândute ca pâinea caldă. La prețuri subevaluate, cum afrmă unele ziare care au scris despre această afacere. Așa se face că printre clienții (tineri) pe care i-a selectat Agenţia Națională pentru Locuințe s-a numărat nimeni alta decât Elena Udrea, fost consilier general în Primăria Capitalei, devenită, între timp, “mâna dreaptă” a lui Traian Băsescu. Udrea a achiziționat unul dintre aceste imobile, cu un credit imobiliar de 62.900 de euro. Este, practic, debutul fostei blonde de la Cotroceni, în afacerile imobiliare. O primă afacere care, însă, i-a adus acesteia o pagubă de cel puțin 12.000 de euro. Asta, deoarece, în anul 2005, Elena Udrea a decis să vândă proprietatea din Strada Fabrica de Cărămidă, către afaceristul italian Claudio Zambon, pentru suma de 50.000 de euro.

Claudio Zambon este fostul finanțator al echipei de fotbal Politehnica Timișoara, trimis în judecată, în 2016, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru delapidare cu consecințe deosebit de grave. Procurorii susțin, în rechizitoriu, că, în calitate de administrator al SC Fotbal Club Politehnica Timișoara, Claudio Zambon și-a însușit în interes personal, în 16 septembrie și 27 decembrie 2004, sumele de 365.000 de euro și alte 150.000 de euro din totalul de 600.000 de euro pe care echipa de fotbal italiană AC Perugia a transferat-o, prin Lega Nazionale Professionisti, în conturile clubului timișorean, menționând că sumele reprezintă rambursarea unui împrumut, deși, în realitate, nu au existat contracte de creditare a societăţii către Claudio Zambon care să justifice aceste transferuri bancare.

Ce alte personaje importante și-au cumpărat case pe malul Lacului Grivița

Nu doar Elena Udrea a achiziținat o proprietate ANL în cartierul rezidențial “Lac Grivița”, ci și doi apropiați ai fostului ei soț, Dorin Cocoș, dar și ai omului de afaceri Alexandru Bittner. Este vorba despre ex-partenerii de afaceri ai lui Cocoș, Adrian Petrache sau Ștefan Lucov.

Un alt personaj proprietar de vilă în cartierul ANL cu pricina se numește Enache Jiru, fost și actual secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Acesta a achiziționat, în 2003, o vilă în suprafață de 208 metri pătrați, pentru care a contractat, în același an, un credit imobiliar de la BCR, în sumă de… 29.372 de euro, scadent în anul 2023. În 2005, Jiru a trecut în privat, unde a devenit consultant al “băiatului deștept din energie” Bogdan Buzăianu, la compania Energy Services, după care, timp de alți doi ani, a ocupat funcția de vicepreședinte al Energy Holding 2000. Numele lui Enache Jiru apare într-un denunț formulat într-unul dintre dosarele “Microsoft”, aflate în lucru la DNA.

Alt tânăr care a cumpărat de la ANL o vilă în strada Fabrica de Cărămidă nr. 1 A este fostul deputat PSD Cristian Rizea. Apropiatul “Anacondei” de la SRI era, la acel moment, președinte al Agenției Naționale pentru Tineret și a fost “tras la sorți” pe lista celor care se încadrau în cerințele ANL pentru a putea cumpăra acolo. Rizea a depus un avans de 50%, iar în scurt timp a reușit să achite întregul preț al construcţiei, de 72.500 de euro. Un an mai târziu, fostul deputat a vândut imobilul cu suma de 180.000 de euro.

Faliment, după revendicarea terenurilor

Situația cartierului ANL “Lac Grivița” a trecut, în 2009, într-o etapă nefastă, asta, după ce moștenitorii familiei Bazilescu au făcut cerere de retrocedare a terenurilor pe care a fost construit acest cartier. Acesta este și motivul pentru care în unele dintre actele de vânzare-cumpărare încheiate între cei care au contractat imobilele de la ANL și pe care, ulterior, le-au înstrăinat pe sume mult mai mari erau menționate și aceste litigii, trecute ca sarcină la Cartea Funciară.

Revendicarea terenurilor a dus, încet, dar sigur, la falimentul SC Consol SA, deși, în urmă cu un an, moștenitorii familiei Bazilescu au pierdut definitiv procesul la Înalta Curte de Casație și Justiție. În 2015, a fost pronunțat falimentul constructorului, iar sumele încasate de lichidatorul judiciar din vânzarea imobilelor au fost folosite pentru îndestularea creditorilor.

Un lanț comercial important a donat municipalității… străzi

Elementul central al acestei povești îl reprezintă personajele care “joacă” în ea, dar și donația de care s-a “bucurat” Primăria Capitalei în anul 2002. Așa cum aminteam mai sus, donația Consol SA, alături de cea a Băneasa Investments, nu sunt singurele afaceri de acest gen pe care le-a încheiat municipalitatea. În 31 octombrie 2013, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin Hotărâre, acceptarea unei alte donații, constând într-un teren în suprafață de 1.444 metri pătrați, amplasat în Șoseaua Pantelimon nr. 244-246, Sector 2, din partea SC Kaufland România Societate în Comandită SRL. Terenul primit în donație a fost, astfel, trecut în domeniul public al Municipiului București și are, de atunci, destinație de stradă. În 28 mai 2015, Kaufland România a mai donat Primăriei Capitalei un alt teren, de 341 metri pătrați, în Bulevardul 1 Mai nr. 51, Sector 6. Acest teren a fost, de asemenea, trecut în domeniul public al Municipiului București și a devenit parte integrantă a străzii Alexandru Postolache.


Relația dintre acest supermarket și Primăria Capitalei a făcut obiectul unei dezvăluiri de acum doi ai a “Jurnalului Național”. Atunci, publicam faptul că, în 2009, Consiliul General al Municipiului București a decis să solicite Guvernului Boc să emită o Hotărâre de Guvern prin care să aprobe procedurile de expropriere a unor imobile din zona Pasajului Basarab, ca fiind de utilitate publică. A doua zi. Guvernul a emis acea hotărâre şi a aprobat exproprierea acestor imobile și plata unor despăgubiri în valoare de 104.720.000 de lei.

Sursa: jurnalul.ro