Articole

Cele două organisme europene importante, cer Parlamentului, de a adopta proiectul de lege, care va salva 2.000 de vieţi anual!

Două organisme europene importante, Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (European Public Health Alliance - EPHA) și Rețeaua Europeană a Inimii (European Heart Network - EHN), cer Parlamentului României să adopte proiectul de lege care limitează cantitatea de grăsimi trans produse industrial din alimente, extrem de nocive pentru organism.

Practic, această lege prevede ca ponderea grăsimilor artificiale periculoase să fie de maximum 2%, în condiţiile în care, în prezent, în foarte multe produse alimentare considerate „bune pentru copii” - precum biscuiţii, napolitanele sau popcornul - procentul găsimilor trans ajunge şi la 50%.

Într-o declaraţie comună, EHN și EPHA îndeamnă Senatul și Camera Deputaților să voteze în favoarea proiectului de lege și solicită Guvernului României să asigure implementarea eficientă a acestuia.

„Dovezile relației cauzale între consumul de grăsimi trans și riscurile pentru sănătate sunt copleșitoare. Există o corelație directă între consumul de grăsimi trans și boala cardiovasculară, principala cauză de deces în Europa. Cu fiecare 2% de energie consumată sub formă de grăsimi trans, riscul de atac de cord sau deces din cauza bolilor cardiace crește cu 25%. (...)Restricționarea grăsimilor trans oferă beneficii clar identificabile pentru sănătate și sistemele de sănătate”, spun, în declaraţia comună, Susanne Løgstrup, directorul EHN, şi Nina Renshaw, Secretar General EPHA.

Acestea subliniază că „multe țări europene au introdus deja limite legale, inclusiv Austria, Danemarca, Ungaria, Letonia, Elveția, Islanda și Norvegia”, iar alte țări, precum Suedia și Lituania, au adoptat sau sunt pe cale să adopte o astfel de legislație. Danemarca este primul stat membru al UE care a limitat prin lege conținutul de acizi grași trans în uleiuri și grăsimi, încă din 2003, iar efectele se văd, numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare scăzând semnificativ în ultimii ani.

Danemarca este primul stat membru al UE care a limitat prin lege conținutul de acizi grași trans în uleiuri și grăsimi, încă din 2003, iar efectele se văd, numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare scăzând semnificativ în ultimii ani.

Grăsimile trans cresc colesterolul „rău”

În Romania, iniţiativă legislativă pentru limitarea conţinutului de acizi graşi trans nesaturaţi (AGTN) în alimente a fost depusă în Senat în martie 2017, iar iniţiatorul proiectului, senatorul USR Adrian Wiener, estima atunci că „măsura legislativă ar putea salva peste 2.000 de români anual”. Asta, în contextul în care bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România (peste 50% din totalul deceselor), mult mai mare comparativ cu media din UE, iar consumul de grăsimi trans este foarte mare.

Concret, prin adoptarea acestei legi, producătorii din sectorul alimentar ar fi obligaţi să reducă până la maximum 2% cantitatea acestor grăsimi artificiale periculoase din totalul grăsimilor prezente într-un aliment, având în vedere că, în prezent, în foarte multe produse - inclusiv în cele consumate frecvent de copii - ponderea găsimilor trans este de 25 de ori mai mare.

În expunerea de motive, se arată că, potrivit unei sinteze a 23 de studii şi rapoarte în care sunt analizate peste 3.300 de tipuri de alimente din statele membre ale Uniunii Europene, există un procent important de alimente cu conţinut crescut de AGTN (chiar de 40-50%) din totalul conţinutului de lipide. Raportul indică prezenţa acestora în special pe piaţa sud şi est-europeană şi face referire la produse precum: popcorn pentru microunde, biscuiţi, torturi şi cereale preambalate, napolitane, chipsuri, foietaje, sosuri şi supe la plic, creme tartinabile şi margarine.

Risc de infarct la copii

Apărute în timpul războiului sub formă de margarină, din nevoia de a înlocui untul, grăsimile trans sunt considerate de medici ca fiind cele mai periculoase grăsimi, deoarece cresc nivelul LDL (colesterolul rău) şi scad nivelul HDL (colesterolul bun) în acelaşi timp, acestă combinaţie reprezentând cel mai important factor de risc în bolile cardiace. De asemenea, cresc semnificativ riscul de AVC, diabet zaharat, obezitate, cancer şi Alzheimer.

Deşi bolile cardiovasculare şi colesterolul ridicat sunt considerate, în general, suferinţe specifice vârstei a treia, medicii au avertizat că foarte mulţi copii de vârste mici suferă de hipercolesterolemie, afecţiune responsabilă de multe complicații devastatoare: infarct miocardic şi accident vascular cerebral.

Un proiect de depistare precoce a hipercolesterolemiei, derulat în 20 de şcoli din Timişoara, în 2016, a scos la iveală date alarmante: unul din 25 de copii cu vârsta de 10 ani a fost depistat cu un nivel peste limita admisă a LDL-colesterolului, aşa-numitul „colesterol rău”. Mai exact, copiii aveau valori ale LDL-colesterolului peste 130 mg/dl, deşi la această vârstă nu ar trebui să depăşească 100 mg/dl.

Potrivit cardiologilor, aceste valori sunt o consecinţă a alimentaţiei foarte bogate în dulciuri şi grăsimi.

„Vă îndemnăm să votați în favoarea acestui proiect de lege pentru a proteja populația românească de o sursă de îmbolnăvire care poate fi prevenită. De asemenea, dorim să oferim cooperarea deplină în acest domeniu.”
Comisia Europeană apreciază că impunerea prin lege a unei limite a conținutului de acizi graşi trans industriali ar fi cea mai eficace măsură din punct de vedere al sănătăţii publice şi protecției consumatorilor.

Sursa: jurnalul.ro

• < Prec
• Următor >