Lun10142019

Last updateMie, 18 Sep 2019 5pm

Back Sunteți aici:Home Actual Actual Institutii Cat va mai rezista cota unica la 16%? Se va modifica sau nu? Daianu: S-a vorbit de unele sugestii ale expertilor FMI de a modifica nivelul cotei unice. Vezi ce spun Daianu, Chitoiu, Socol, Laurian Lungu despre viitorul cotei unice

Cat va mai rezista cota unica la 16%? Se va modifica sau nu? Daianu: S-a vorbit de unele sugestii ale expertilor FMI de a modifica nivelul cotei unice. Vezi ce spun Daianu, Chitoiu, Socol, Laurian Lungu despre viitorul cotei unice

borbely cota unica nu se va schimba cat timp este udmr in coalitieSaptamana trecuta s-a iscat din senin o discutie care s-a si stins rapid dupa cateva ore: fostul premier Tariceanu a parut a fi in favoarea unei "re-evaluari" a cotei unice. "Viitorul guvern va trebui sa reconsidere actuala cota unica de impozitare de 16%", a spus premierul, dupa care a revenit, declarand ca "nu mi-am propus niciun moment si nu am nicio intentie pentru viitor sa renunt la cota unica de impozitare".

Pana acum, in mod oficial, doar Sindicatele au propus delegatiei Fondului Monetar International desfiintarea cotei unice de impozitare si introducerea impozitarii diferentiate. Desi un calendar rezonabil de trecere la impozitul progresiv ar fi 2016, voci autorizate din piata spun ca acest lucru s-ar putea face mai repede. "Chiar daca Finantele spun ca tehnic nu se poate, reamintesc ca declaratiile de impozit pe venit se depun la un an de la introducerea impozitului progresiv, timp in care se pot pune la punct detaliile tehnice. Teoretic, el poate fi introdus in 2015, din moment ce primele declaratii se depun abia in 2016", mai spun sursele citate.

    Daianu: Un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de administrat in Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de 16% in perspectiva
"Calin Popescu Tariceanu a avut probabil un "slip of tongue" pornind de la incasarile slabe din Romania si presiunile viitoare pe buget. Imi aduc aminte ca s-a vorbit cu ceva timp in urma de unele sugestii ale expertilor FMI de a modifica nivelul cotei unice, sau chiar de a merge spre o impozitare diferentiata a veniturilor personale. Exista variante mai multe. Cred ca este prea tarziu pentru a modifica filosofia fiscala pentru bugetul anului 2015, desi largirea bazei de impozitare ofera inca spatiu de actiune. Cred totodata ca un sistem fiscal complex, cu numeroase cote, este greu de administrat in Romania. Aceasta nu inseamna in mod obligatoriu mentinerea cotei de 16% in perspectiva. Si mai este ceva: o politica fiscala pragmatica si open-minded nu se sprijina pe fundamentalisme ideologice", crede Daniel Daianu, fost ministru de Finante, in prezent membru in boardul Bancii Nationale a Romaniei.
In opinia lui Daianu, sistemul fiscal trebuie sa incurajeze economisirea in conditiile in care fostul model dre crestere, bazat pe intrari masive de capital, si-a dovediti carentele. romania are nevoie in continuare de import de capital, dar trebuie sa mizeze mai mult pe resurse proprii. Si aici intervin deductibilitati fiscale, asa cum se practica in alte tari.

    Socol: Nu vom asista la modificarea nivelului de cota unica de 16%
"Declaratiile fostului Premier Tariceanu au fost scoase din context. Nu vom asista la modificarea nivelului de cota unica de 16%", este convins principalul consilier pe probleme economice al premierului, Cristian Socol.

El spune ca la nivelul de 16% al cotei unice s-a ajuns considerandu-se caeste un nivel optimal pe curba Laffer astfel incat sa se stimuleze mediul privat si sa se minimizeze pierderile de venituri la bugetul de stat pe termen scurt.

 "Nu trebuie modificat regimul de cota unica de impozitare de 16% in Romania. 16% este un nivel rezonabil si asigura predictibilitate si stimulent pentru afaceri", mai spune Socol.

Cat despre filosofia fiscala care a stat la baza introducerii cotei unice, Socol are urmatoarele argumente: crestere de competitivitate la nivel regional, atragerea de investitii straine directe, reducerea costurilor administrative in colectarea impozitelor, reducerea evaziunii fiscale si scoaterea la suprafata de locuri de munca din economia subterana.
    Laurian Lungu: Riscul de a modifica/schimba cota unica in viitorul apropiat, doar din ratiuni de doctrina politica, este mult prea mare pentru economie


Unul din cei mai echilibrati macroeconomisti romani, Laurian Lungu, considera ca ar fi o eroare fundamentala sa renuntam la cota unica. "Din punct de vedere economic, renuntarea la cota unica, sau cresterea acesteia, in contextul economic actual este fundamental eronata. O asemenea masura ar impinge economia Romaniei pe un palier de dezvoltare inferior in anii ce vin. O tara ca Romania, in care colectarea veniturilor bugetare prezinta dificultati, este de preferat sa aiba un sistem fiscal cat mai simplu, care sa lase cat mai putin loc de interpretari.

Acest argument, pe langa acela de crestere a competitivitatii regionale au reprezentat motivatiile principale pentru introducerea cotei unice in 2005", spune Laurian Lungu.

"Din aceasta perspectiva este esentiala mentinerea cotei unice la acest nivel in conditiile in care competitia fiscala la nivel regional a ramas la fel de acerba iar efortul de atragere al capitalului strain este semnificativ mai mare decat in 2005. Cotele impozitului pe profit sunt de 10% in Bulgaria, 16% in Ungaria si 15% in Cehia. Si tarile vecine care nu sunt in UE au cote de impozit competitive, Ucraina 17% sau Moldova 18%", mai spune economistul roman.
Insa, cel mai solid argument pentru mentinerea status quo-ului vis-a-vis de mentinerea cotei unice la actualul nivel -crede Laurian Lungu- este starea economiei Romaniei. "In acest moment economia autohtona se afla intr-un echilibru fragil, dovada impactul negativ masiv pe care introducerea accizei pe carburanti si a taxei pe stalp le-au avut si care au trimis economia direct in recesiune. In aceste circumstante este nevoie de o relaxare fiscala si nicidecum de o crestere a acesteia. In conjunctura economica delicata in care ne aflam, ajustarile fiscale trebuiesc facute marginal, in directia sprijinirii cresterii consumului si a investitiilor. Altminteri efectul net, atat asupra economiei cat si asupra veniturilor bugetare, este unul negativ. In plus, oportunitatea modificarii cotei unice din punct de vedere al nivelului de colectare al impozitului pe venit, este serios pus la indoiala de istoria recenta. De exemplu, analiza pe un ciclu de patru ani arata ca in perioada ex-ante 2005, veniturile din impozitul pe salarii, ca pondere în PIB, au fost inferioare comparativ cu perioada în care a existat cota unica", a explicat Lungu.

In opinia sa, este ingrijorator faptul ca in ultimii ani recurenta temei ce vizeaza modificarea cotei unice continua sa fie atat de persistenta deoarece asemenea discutii sunt total deconectate de realitatea economica. Cota unica de 16% continua sa ramana in acest moment unul dintre foarte putinele avantaje competitive ale economiei Romaniei. Riscul de a o modifica/schimba in viitorul apropiat, doar din ratiuni de doctrina politica, este mult prea mare pentru economie.
    Daniel Chitoiu: Nu putem vorbi de o revizuire în conditiile în care nu s-a discutat despre asa ceva. Nu exista nicio intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice

Fostul ministru liberal al Finantelor, Daniel Chitoiu, a spus si el ca nu exista nicio intentie de modificare a cotei unice. "Nu putem vorbi de o revizuire în conditiile în care nu s-a discutat despre asa ceva. Nu exista nici o intentie de a modifica nivelul actual al cotei unice. Va reamintesc ca în programul de guvernare al USL este trecuta mentinerea cotei unice. Se dorette respectarea programului USL, un program care tine cont de realitatile economice si de nevoile mediului de afaceri.", a declarat Chitoiu pentru HotNews.ro. In opinia lui, prin introducerea cotei s-a urmarit atingerea unui nivel sustenabil si suportabil care sa contribuie totodata si la ridicarea gradului de colectare înspre 90-95%. "De asemenea s-a avut in vedere si nivelul cotelor de impozitare  in statele din regiune, astfel incat Romania trebuia sa devina atragatoare pentru investitiile straine, fapt ce s-a si intamplat(volumul investitiilor straine intrate in Romania in perioada 2005-2008 a fost in jur de 35 mld euro, dublu fata de nivelul acestora intrate in tara in perioada 1990-2004).În acelasi timp s-a tinut cont si de nivelul deductibilitatilor specifice impozitarii progresive de la acel moment", spune Chitoiu.

Totodată, s-a urmărit simplificarea fiscală, reducerea birocratiei, mai spune fostul ministru de Finante."Să ne amintim că milioane de contribuabili nu au mai fost nevoiti să depună declaratiile globale de venit. Nu în ultimul rând, introducerea cotei unice a urmărit îmbunătătirea colectării veniturilor bugetare, prin diminuarea evaziunii fiscale. Acum, după 9 ani, efectele benefice se văd cu ochiul liber si nu pot fi negate de nimeni", a mai precizat Daniel Chitoiu.
    Daianu: Cota unica a avut si menirea de a simplifica fiscalitatea intr-o tara cu institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata

"Nu am crezut in cresterea semnificativa a incasarilor fiscale; curba Laffer mi s-a parut discutabila in circumstantele concrete  si, oricum, capitalul strain venea fiind atras de perspectiva aderarii Romaniei la Uniune. Dar exista o ratiune puternica de introducere a unei cote unice pornind de la slabiciunea institutionala, de la cautarea de rente intensa practicata in tari ca Romania, inclusiv prin obtinerea de facilitati fiscale. Deci, fara a aduce incasari fiscale suplimentare deosebite, asa cum au crezut sau clamat unii, cota unica a avut si menirea de a simplifica fiscalitatea intr-o tara cu institutii foarte slabe, cu coruptie ridicata. Pe de alta parte, aspectul de fairness, echitate in impozitare a fost subestimat atunci si nu numai la noi. Vedem ca, in ultimii ani, peste tot in lume acest aspect capata proeminenta in conditiile in care studii temeinice evidentiaza o legatura intre dinamica economica si distributia veniturilor", mai spune Daniel Daianu, recent cooptat in Consiliul de Administratie al BNR.  Am in vedere, adauga Daianu, nu neaparat ce spun Piketty, Emmanuel Saenz, ci analize ale FMI, OCDE, statement-uri ale unor sefi de banci centrale maeri, precum Janet Yellen, Mike Carney. Problema distributiei venitorilor trebuie pusa in relatie si cu conduita marelui business, care evita sa plateasca taxe si impozite prin tot felul de “optimizari”. Aceasta face ca povara sa cada pe cei cu venituri medii si mici, pe intreprinderile mici si mijlocii (care nu folosesc numeroase jurisdictii fiscale in activitatea lor)
"Nu stiu cum s-a ajuns la nivelul de 16% atunci. Au fost insa cateva seminarii publice unde Alianta DA a incercat sa intemeieze noua filosofie fiscala, cota unica de 16%, prin calcule/estimari", isi aminteste Daianu.

Daianu sugereaza si cateva repere pentru politica fiscala, care ar trebui sa tina cont de urmatoarele trasaturi ale economiei Romaniei:

    Romania are intre cele mai mici incasari fiscale din UE, nu atat din cauza nivelului taxelor si impozitelor. In raport cu alte tari nou intrate in UE incepand cu 2007 avem venituri fiscale mult inferioare (27-28 din PIB anual la noi fata de media de 34-35% in CEE si de 44% in Vestul Europei). Ceva nu este in regula. Si aici vedem ca logica curbei Laffer nu a operat. Bulgaria care a intreprins o reforma adevarata a obtinut in plus peste 3% din PIB incasari fiscale in cativa ani,.

    suntem tara in care ponderea castigurilor din profit in PIB este printre cele mai mari in UE, peste 55% (si vedem cat de putin se obtine la buget din aceasta sursa!!!)

    inclinatia de a plati impozite nu a fost modificata de nivelul fiscalitatii, de cota de 16%; este o morala aici...(exista o “cultura a neplatii” in Romania)

    evaziune fiscala masiva, inclusiv din cauza activitatii defectuoase a ANAF, a conexiunilor nenorocite intre mediul de afaceri, administratiile locale (financiare), politic

    tax-avoidance (evitarea platii impozitelor si taxelor) pe scara larga, mari corporatii care "optimizeaza" transferand venituri obtinute in Romania in strainatate (vezi si scandalul recent legat de Luxembourg ca “paradis fiscal”)

    economia subterana mare, care se vede si in ponderea remunerarii muncii in PIB (printre cele mai scazute in UE, cca 33% din PIB in 2012 potrivit datelor Eurostat) si care, mai departe, explica incasari relativ mici din impozitarea muncii (desi CAS este mare). Drept este ca cifra de 33% ar trebui corectata cu cei care sunt platiti nu pe carte de munca, ci prin firme proprii.

    nefiscalizarea agriculturii;

    foarte mici redevente fata de cat s-ar putea obtine din exploatarea resurselor naturale.

    am ajuns in situatia sa practicam un TVA foarte mare cand veniturile celor mai multi cetateni sunt modeste si sub-modeste. Este adevarat ca impozitarea consumului pare sa fie de preferat cand factorii de productie sunt tot mai mobili, dar faptul in sine ridica semne de intrebare privind alcatuirea structurii fiscalitatii la noi.

     neutralitatea fiscala este in spatele viziunii potrivit careia pietele functioneaza smooth, cu imperectiuni irelevante, ceea ce adesea nu este conform cu realitatea. Este legitim sa ne ferim de abuzarea unui regim fiscal de non-neutralitate, de incercarile unor grupuri de interese de a obtina rente necuvenite. Pe de alta parte un regim neutral in exces priveaza statul de utilizarea fiscalitatii ca instrument de politica economica. In cazul unor firme mari, care aduc tehnologie si creeaza locuri de munca, se recurge la o gama de inlesniri fiscale (ex Ford, Renault, etc). Exista si stimulente pentru anumite sectoare (gen IT). Si in agricultura ar trebui sa se practice stimulente fiscale avand in vedere caracterul aparte al acestei activitatii economice si dependenta de clima.

    Este de neinteles de ce la noi se obtine atat de putin din TVA, chiar daca ne-am compara cu economii din Sud Estul Europei. Ar trebui instaurat un regim sanctionatoru mult mai sever pentru a combate evaziunea fiscala.  

    industria financiara a fost salvata de guverne si este subventionata explicit si implicit. Este oare moral?

     este incorect ca multi cetateni sa fie platiti nu prin salariu pentru a se evita o impozitare fireasca. Vorbim aici de sute de mii in Romania. Realizam cat pierde bugetul de stat...

    The bottom line: o modificare de filosofie fiscala, ca si a nivelului cotei unice, reclama o discutie serioasa avand in vedere implicatiile pentru economie si consideratii ca cele de mai sus.  sursa>hotnews.ro

Stiri mai vechi: