Sam06242017

Last updateVi, 23 Iun 2017 2pm

Back Sunteți aici:Home Actual Actual Social Adevăratele dosare SIPA

Adevăratele dosare SIPA

Adevăratele dosare SIPALa fiecare nou ministru avem un nou început al subiectului SIPA. Pus sub presiune în coaliția de guvernare, Tudorel Toader face o declarație fără echivoc: am decis să desecretizez arhiva SIPA. Este doar o procedură birocratică, de dat un ordin ministerial pentru a dezgropa ,,mortul SIPA” pentru a-i face apoi funeralii naționale sau problema este cu mult mai complicată? Dacă era așa de simplu, de ce s-a perpetuat de decenii un subiect care răbufnește ciclic, stârnind furtună în interiorul Justiției? ,,SIPA vine de demult și merge departe!”, îmi spunea cu tâlc un vechi magistrat trecut prin toate instituțiile magistraturii.

,,Eu am decis să desecretizez arhiva pentru că este un subiect care s-a repetat de foarte multe ori în spațiul public, de regulă la venirea unui nou ministru al Justiției. Dacă există un interes public constant și atât de evident pentru conținutul acestei arhive, sigur interesul publicului trebuie respectat și o voi desecretiza. Procedura va fi una legală”, declara ministrul Tudorel Toader după ședința de plen a CSM din 17 mai. A doua zi, Tudorel Toader spune că nu poate avansa un termen pentru luarea deciziei, fiind nevoie de o documentare asupra istoricului problemei și a competențelor de desecretizare în funcție de nivelul de clasificare a documentelor. Dana Gârbovan, președinte UNJR, cerea încă din 2009 clarificarea arhivei SIPA și crede că se vor lămuri și acțiunile de șantaj, de manipulare a informațiilor de către cei care au avut acces la ele. Dănileț, omul de încredere al Monicăi Macovei, folosit ca cititor în dosarele SIPA, se opune vehement desecretizării. Dan Voinea, plimbat prin toate secretele statului de drept după ce a participat ca magistrat la condamnarea soților Ceaușescu, admite că SIPA avea informatori prin anii 90 dintre magistrați. Mai sunt și acum activi, cine i-a preluat? Iată doar una dintre întrebările care pun acțiunea de desecretizare în opoziție cu interesele operative ale câmpului tactic. De fapt al unui sistem ,,care vine de demult și merge departe” și nu-și predă cheile la prima cerere și nici în mâna primului venit.

Securitatea a găsit de lucru după desființare

Într-o analiză asupra SIPA publicată în Forumul Judecătorilor nr. 2 din 2009, Dana Gârbovan reține că 40 la sută din cadrele SIPA proveneau din fosta Securitate. În 1990, o structură militară din Ministerul de Interne (DGPA) trece la Ministerul Justiției, Legea 51/1991 plasând-o în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor. În cadrul acestei Direcții se înființează Serviciul Independent Operativ (SIO), cu sarcina prevenirii evenimentelor în penitenciare. În 1997, ministrul Valeriu Stoica transformă SIO în SIPA, structură independentă cu sarcini operative în subordinea ministrului Justiției. Regulamentele de funcționare ale SIPA nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Cert este că structura devenise un serviciu de informații scăpat de sub control; în 2003, un deputat observă că, de la înființare, aceasta nu depusese în șapte ani niciun raport la Parlament. Un audit făcut de Ministerul Apărării Naționale la SIPA în 2004-2005 constată numeroase neregului și disfuncționalități în circuitul documetelor. Arhiva SIPA preluase, conform informațiilor noastre, și dosarele de cadre ale magistraților. Rețeaua de informatori a foștilor ofițeri de securitate din aparatul de justiție devine și ea un ,,bun” SIPA. Fabrica de denunțuri era pusă la treabă pentru a șantaja magistrați, iar foști informatori din pușcării, racolați înainte de decembrie 1989, sunt plasați în fruntea unor afaceri controlate de securiști. vezi mai multe...
sursa:jurnalul.ro

Stiri mai vechi: